Obiceiuri de Crăciun ale comunităţii germane din Braşov

Dimensiune font:

Autor: ME, 18.12.2004

Pentru populaţia săsească a Braşovului, Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost şi a rămas alături de Paşti şi Rusalii cea mai importantă sărbătoare a anului.
Cu patru duminici înainte de Crăciun începe „Advent-ul“ - perioada de aşteptare şi de întîmpinare a Crăciunului. În fiecare din cele patru duminici se aprinde cîte o lumînare prinsă într-o coroniţă de brad, astfel încît în duminica dinaintea Crăciunului patru lumînări anunţă marea sărbătoare. Lumina ca simbol al speranţei, al eliberării din întuneric prin Naşterea Domnului revine şi de Crăciun, cînd în Seara de Ajun (24 decembrie) copiii admiră bradul („Christbaum“ - pomul lui Hristos) frumos împodobit şi ornat cu lumînări sau, în zilele noastre, şi cu ghirlande luminoase multicolore.
Înainte de a desface pachetele sau cutiile cu cadouri, ei cîntă, împreună cu părinţii şi bunicii, tradiţionalele colinde germane dintre care unele (ex. „Stille Nacht“, „O Tannenbaum“) au devenit adevărate embleme sonore internaţionale ale Crăciunului. Crăciunul rămîne o sărbătoare în care întreaga familie se reuneşte şi se bucură împreună, prilej cu care se pun pe masa de sărbătoare tot felul de bunătăţi. Putem aminti tradiţionala „Weihnachtsgans“ - friptură de gîscă sau dintre dulciuri „Weihnachtstollen“ - un fel de cozonac cu stafide şi migdale, Kolatsche (cozonac) sau „Lebkuchen“ - turtă dulce.
Copiii primesc un cadou şi cu ocazia prezentării în biserică a unei mici piese de teatru care evocă Naşterea Domnului în ieslea din grajdul din Bethleem. Interpreţi sînt tot copiii - de la Maria şi Iosif pînă la cei trei magi, păstorii, îngerul, fiecare participă la prezentarea miracolului petrecut acum mai bine de 2.000 de ani.
Copiii sînt şi cei ce aşteaptă Crăciunul cu cea mai mare nerăbdare. Ei efectuează o numărătoare, nu inversă ci normală, din 1 decembrie pînă în 24 decembrie. Într-un „Adventskalender“ (calendar de Advent) ei trebuie să descopere şi să deschidă în fiecare din cele 24 de zile căsuţa/pătrăţelul cu numărul zilei respective în care se află o mică surpriză (un desen, o bomboană, o jucărie mică etc.).
Principala datină legată de Crăciun rămîne şi la germanii din Braşov împărţirea cadourilor. Cei mai mici ştiu că ele vin de la „Christkind“, nu un Moş Crăciun, ci un înger care rămîne însă invizibil. Cînd se deschidea uşa încăperii cu bradul frumos împodobit şi cu multe cadouri sub el, ochii micuţilor străluceau şi mai tare.
Pînă să despacheteze cadourile ei trebuiau mai întîi să cînte colinde, să recite poezii sau chiar să interpreteze (înainte) o piesă muzicală la flaut, vioară sau pian - instrumente care nu lipseau din casele multor saşi braşoveni, astfel că de Crăciun se putea interpreta şi un mic „concert de familie“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: