Aşteptîndu-l pe Godot la Braşov

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Steluţa Pestrea-Suciu, 11.09.2004

* Stagiunea braşoveană se deschide cu o premieră pe textul lui Samuel Beckett, un spectacol regizat de Alexandru Dabija, care îi are în rolurile principale pe Mircea Andreescu şi Costache Babii

Stagiunea Teatrului „Sică Alexandrescu“ se deschide în această toamnă cu un spectacol regizat de Alexandru Dabija care pune în scenă, pentru prima dată la Braşov, celebrul text al dramaturgului Samuel Beckett, „Aşteptîndu-l pe Godot“. Braşovenii sînt invitaţi la avanpremiera acestui regal teatral, duminică, 12 septembrie, ora 19.00, în sala mare a teatrului. La fel de tentante se anunţă şi celelalte proiecte ale artiştilor teatrului braşovean pentru această stagiune.
Mircea Andreescu şi-a împlinit un vis
Spectacolul „Aşteptîndu-l pe Godot“, cu care se ridică în această stagiune cortina Teatrului „Sică Alexandrescu“, este o dublă premieră, pentru că textul lui Samuel Beckett se joacă pentru prima oară la teatrul braşovean. Regizorul Alexandru Dabija i-a ales pentru rolurile principale pe actorii Mircea Andreescu şi Costache Babii. Pentru Andreescu, personajul Estragon era un vis nemărturisit. „Am ajuns la concluzia că e mai bine să nu spui ce ai vrea să joci, pentru că atunci vin surprizele plăcute. Estragon este un vagabond care-l aşteaptă pe Godot. Cine este Godot? Cred că vrea să fie un Dumnezeu. În asta ar trebui să creadă Estragon şi Vladimir, celălalt personaj principal. Pentru ei nu e limpede cum arată acest Godot sau ce-ar putea să le aducă el, bun sau rău“, explică Mircea Andreescu.
„Rol greu“
Personajul Vladimir este interpretat de Costache Babii, care recunoaşte că a avut de luptat cu un rol greu „Sînt la prima întîlnire cu dramaturgia lui Samuel Beckett. Dar la a doua întîlnire cu un mare regizor, Alexandru Dabija. Îi mulţumesc bunului Dumnezeu că mi-a înlesnit aceste întîlniri. Vladimir, personajul interpretat de mine, este unul dintre personajele ce pot jalona cariera unui actor. Rol greu, rol care cere o mare concentrare nervoasă, un mare efort fizic. Îl am lîngă mine pe bunul meu coleg şi prieten Mircea Andreescu, unul dintre străluciţii actori ai scenei româneşti. Îi am lîngă mine pe Marius Cordoş şi Mihai Bica, actori de mare calibru. În acest careu vom căuta ca «Aşteptîndu-l pe Godot», acest text dramatic care a stîrnit la apariţia lui scenică discuţii atît de controversate, să nu dezamăgească în traducerea noastră scenică aşteptările publicului braşovean“, spune Costache Babii.
Un spectacol aşteptat
„Aşteptîndu-l pe Godot“ de Samuel Beckett, text publicat în 1952, a fost pus în scenă pentru prima oară la Teatrul Babylone din Paris, în 1953, şi a avut peste patru sute de reprezentanţii. Piesa s-a bucurat de un enorm succes, încă de la premieră, şi a fost montată pe aproape toate scenele lumii. În 1980, este pusă şi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. În rolurile principale au jucat Marin Moraru şi Gheorghe Dinică. Scenografia spectacolului braşovean este semnată de Dragoş Buhagiar. Textul, adînc şi generos dramatic, vorbeşte despre moarte, speranţă, renunţare, neputinţă. „Fiecare trebuie să-şi ducă crucea pînă la capăt“, pare a fi sentinţa rostită chiar de Vladimir, personajul-cheie.
Provocare pentru un actor tînăr
O adevărată provocare este şi pentru mai tinerii actori care completează distribuţia braşoveană, Marius Cordoş şi Mihai Bica, cei care dau viaţă apariţiilor cuplului Pozzo şi Lucky. „Recunosc că a fost o miză mare la începutul repetiţiilor, întrucît la un moment dat, m-a sufocat, m-a chinuit mult. Încet-încet, domnul Dabija m-a făcut să înţeleg cum să construiesc rolul bucată cu bucată şi să-mi placă foarte mult. E un spectacol greu, cu multe mesaje, cu multe piste de interpretare. În varianta scenică a regizorului Alexandru Dabija, Pozzo e surprinzător, pentru că niciodată n-a fost gîndit ca un personaj atît de tînăr, de vioi, frizînd nesimţirea şi afişîndu-şi puterea cu zîmbetul pe buze“, mărturiseşte Marius Cordoş.
Proiecte mari pentru stagiunea 2004-2005
La fel de promiţătoare ca premiera din debutul stagiunii par şi celelalte spectacole pe care artiştii braşoveni le pregătesc. „După Beckett urmează să punem în practică ceea ce anunţasem deja la începutul anului. Vor vedea lumina rampei «Schylock» de J. Amstrong, spectacol regizat de mine şi care va fi jucat la Sala Studio. Este un text scris pentru un singur actor despre şi după piesa «Neguţătorul din Veneţia» de Shakespeare. Pentru că am făcut economii, avem posibilitatea să scoatem încă două premiere pînă la sfîrşitul anului: un spectacol pentru copii după Harap-Alb şi «Diavolul şi moartea» după textul lui Peter Turinni. Acest spectacol va fi montat de Camelia Tino, o regizoare de origine română stabilită la Viena. Pentru anul următor avem în proiect o colaborare cu regizorul Mihai Măniuţiu. De asemenea, Mircea Cornişteanu va monta «Căsătoria» lui Gogol, iar eu voi pune în scenă «Livada de vişini» de Cehov“, spune regizorul şi directorul Claudiu Goga.
Spectacole - dezbatere
Claudiu Goga mărturiseşte că trupa braşoveană are cîteva proiecte şi pentru sala mică. Şi chiar un experiment care ar putea fi extrem de interesant, în special pentru tineri. „După întîlnirea deosebit de plăcută cu elevii Colegiului Naţional «Andrei Şaguna», eveniment prezentat şi de «Monitorul Expres», ne-am gîndit să continuăm colaborarea cu şaguniştii. Vom iniţia un tip de proiect în care să prezentăm spectacole-lectură cu participarea elevilor şi profesorilor, iar textele alese vor dezbate problemele tinerilor. Primul pas va fi vizionarea spectacolului «Noaptea asasinilor» de Jose Triana, care va fi urmat de discuţii. Un alt text pe care ne-am gîndit să-l dezbatem şi care, sînt convins va interesa, este «Hărţuiala» de David Mamet, unul dintre cei mai interesanţi autori dramatici americani. Această piesă, jucată cu mult succes în lume, a stîrnit în America vii controverse legate de relaţia profesor - student, pînă unde poate merge intimitatea în acest tip de relaţie şi cît mai interesează valorile impuse de profesori, cît pot manipula profesorii şi, la rîndul lor, cît îi manipulează elevii pe profesori. E un proiect ambiţios şi util, atît pentru elevii braşoveni, cît şi pentru teatru“, mai explică directorul Teatrului „Sică Alexandrescu“.
Samuel Beckett, un premiu Nobel
• Dramaturg, eseist, romancier de origine irlandeză, dar stabilit în Franţa, Samuel Beckett (1906-1989) este unul dintre reprezentanţii teatrului absurdului. Piesele sale „Aşteptîndu-l pe Godot“, „O, ce zile frumoase!“, „Acele timpuri“, „Urme“, „Focul“, „Du-te-vino“ s-au bucurat de montări de mare succes. În 1969 i se decernează Premiul Nobel pentru literatură.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: