Codlea, un burg care se redescoperă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Cornelius POPA, 04.09.2004

* Codlenii s-au adunat la sfat cu reprezentaţii Primăriei pentru a căuta soluţii la necazurile şi problemele lor
* Întîlnirea a fost organizată de Monitorul Expres şi Primăria municipiului Codlea

O premieră în municipiul Codlea: la Casa de Cultură din localitate, cetăţenii s-au aflat faţă în faţă cu administraţia locală: primarul de Codlea, Alexandru Popa (foto), viceprimarul Bucur Dragu, reprezentanţi ai executivului local, consilieri municipali. Întîlnire organizată în baza unui program comun realizat de cotidianul Monitorul Expres şi Primăria municipiului Codlea, program menit a identifica problematica reală a localităţii, grijile şi necesităţile cetăţenilor străvechiului burg. Dar şi dorinţele şi aspiraţiile lor, faţă în faţă cu posibilităţile reale ale administraţiei de a le şi materializa. „A fost un succes această primă acţiune de acest fel şi ar fi de dorit să se mai repete. Am primit răspunsuri, dar mai sînt probleme şi întrebări la care aşteptăm rezolvări şi răspunsuri“, a spus Constantin Ileana, unul dintre participanţii la această întîlnire. „O întîlnire care se va repeta, chiar mă gîndesc să facem astfel de întîlniri periodic, dar pe cartiere şi pe probleme“, a concluzionat primarul Alexandru Popa.
Necazuri la pătrat
Au fost şi multe necazuri personale. Pentru că - aceasta este tragedia municipiului Codlea - localitatea se sufocă din punct de vedere economic. Este adevărat, mai bine de o mie de codleni muncesc prin cele străinătăţuri. Mai sînt vreo mie care fac naveta la Braşov. Dar Coloromul, stîlp de rezistenţă altădată în economia localităţii, tocmai trece prin etapa montării bomboanelor pe colivă. Şi nu din vina codlenilor. Nici Mecanica nu se simte mai bine, aflăm de la primarul Alexandru Popa, şi nici celelalte întreprinderi foste de stat. De unde şi sărăcia la buget, dar şi şomajul extrem de ridicat. „Nimeni nu mai angajează oameni peste 40 de ani, iar la ROLEM lucrează mai mult navetişti din Braşov, din Zărneşti, Holbav, nu codleni. Noi am ajuns să lucrăm, mulţi dintre noi, la negru sau la gri. Eu lucrez la negru, dar în altă localitate“- avea să spună unul dintre participanţii la întîlnire. „Dar, pe de altă parte, a venit prompt răspunsul primarului, abatorul de pui caută oameni pentru că vrea să generalizeze lucrul şi în schimbul doi, Serele vor să angajeze, dar codlenii noştri nu prea se înghesuie. Şi aici este una din problemele noastre, ale municipiului. Ştiu că nu este plăcut să auzim aşa ceva, dar la capitolul hărnicie nu stăm grozav. Cred că de aici trebuie să începem. Spunem că sîntem municipiu, dar nu punem - este adevărat, nu este vorba de toată lumea - mîna pe mătură să ne facem curat în faţa porţii. Primăria face ceea ce poate, dar trebuie să fim cu toţii gospodari. Ca să cerem, întîi, ca cetăţeni, ar trebui să şi dăm, să arătăm că merităm să primim“ - a spus primarul Popa. Aceasta apropo de dubla problemă: a ratei şomajului şi a calităţii serviciilor comunale. „Chiar la extraordinara de luni a Consiliului Local vom discuta reorganizarea servicilor comunale pe criterii de eficienţă“ - a declarat şi consilierul municipal Erwin Albu (Forumul Democrat al Germanilor).
Apa trece, pietrele rămîn
În cratiţă, dar şi la rinichi. Căci una dintre marile probleme este cea a apei curente. A calităţii acesteia, în primul rînd. „Fierb apa - şi vă sfătuiesc pe toţi să o faceţi - a afirmat un alt participant la întrunire, Niculae Tudor - iar în vas rămîne un praf alb după aia. Păi, praful ăla se pune în rinichii noştri.“ „Am fost la baraj, la Turcu, unde este staţia de prelucrare - confirmă şi primarul Alexandru Popa - iar lacul este aproape colmatat. La staţia finală de prelucrare de la Colorom tehnologia este învechită, iar apa se filtrează aşa cum se filtrează. Noi am făcut şi facem demersurile pentru preluarea cu titlu gratuit la municipalitate, am discutat cu AVAS, pentru a putea moderniza staţia, modernizare pe care o putem realiza numai dacă vom accesa un program european de investiţii, aşa cum a făcut şi Braşovul. La Zărneşti este o apă precum cristalul, am studiat problema, ne trebuie şase kilometri de conductă şi vom avea o apă foarte bună. Debitul izvorului este de 200 litri pe secundă, este apă suficientă şi o putem aduce în cădere liberă, fără a cheltui energie electrică pentru pompare.“ „Codlea a devenit un focar de hepatită - susţine o persoană din sală. Ştiţi ce beau codlenii? Apă din Moeciu. Dar acum acolo au apărut o mulţime de vile, ştiu ce spun, am lucrat ca paznic în zonă. Cei de la Mediu au amendat Prescon-ul pentru rumeguş, dar vilele care deversează în rîu n-au nici canalizare, nimic, nimeni nu vede, iar noi bem apa... îmbunătăţită!“ Reprezentanţii autorităţilor locale au trecut, în urma întîlnirii de joi seara, chestiunea apei curente pe agenda priorităţilor, alături de cea a canalizării. În ceea ce priveşte canalizarea, aici deja începe derularea unui program european de 80.000 euro pentru modernizarea reţelei din Codlea.
Nici la bal, nici la spital
Nu pentru că nu ar fi nevoie (de spital) sau nu ar vrea codlenii (la bal). Dar, în ceea ce priveşte timpul liber - ăla care e, aşa cum e - aici nu prea ai ce face. Mulţi dintre locuitorii municipiului Codlea, dacă judecăm după sondajul efectuat de Monitorul Expres în colaborare cu Primăria, şi-ar dori un cinematograf nou, modern. Deocamdată trebuie să se mulţumească doar cu ceea ce au. Dar nu este exclus să apară, cît de curînd, un investitor străin care să preia chestiunea. Gravă este situaţia spitalului. Spital „raşchetat“ de fosta ministreasă a Sănătăţii, pe considerente de economie. „Sînt pensionară, soţul meu este pensionar de boală, are arterită şi este operat. Ar trebui să mergem la spital la Braşov pentru tratament şi pentru control foarte des. Nu putem, nu ne permitem. Cînd aveam spitalul aici ne descurcam. Acum am da o groază de bani pe transport, trebui să dai şi la doctori ceva, nu am de unde. Doctorul Picu ne ştia pe toţi cu necazurile şi durerile noastre, ne ajuta pe toţi. Acum sîntem ai nimănui. În Codlea nici un deget în ghips nu are cine să îţi pună“ - spune o pensionară. „Este bolnavă grav şi doamna, îmi spune viceprimarul Bucur Dragu. Are pancreatită, este vai de capul lor. Şi sînt mulţi oameni în această situaţie.“
Nenorocirea este că nu mai există spitalul orăşănesc de aici. Este o chestiune la care mai-marii Sănătăţii refuză să se gîndească - sau nu au cu ce. Poate măcar acum Prefectura Braşov, împreună cu Consiliul Judeţean vor căuta o soluţie pentru codleni. Deşi Codlea este la numai cîţiva kilometri de Braşov şi de Spitalul Judeţean, pentru cei săraci, vîrstnici, bolnavi, chestiunea spitalului este una vitală. A unui spital care să fie AICI, în Codlea. Nu este vorba de criterii de economie, ci de SĂNĂTĂTEA cetăţeanului. Pe care statul, conform Constituţiei României, trebuie să o protejeze.
Afacerea „Ştrandul“
Chestiunea ştrandului de la Codlea a încins rău de tot spiritele. Multă lume bănuieşte că la mijloc ar fi o poveste necurată cu privatizarea acestuia. Cu vînzarea lui, de fapt. Codlenii solicită autorităţii de stat să cerceteze ce şi cum s-a întîmplat în legătură cu ştrandul. Mai cu seamă că ştrandul a fost construit, în 1904, de codleni. Mai exact de o fundaţie a saşilor din acea vreme. „Forumul Democrat German, în calitate de succesor al organizaţiilor saşilor dinainte de 1945, va face demersurile necesare pentru a obţine retrocedarea acestui obiectiv. Nu pentru Forum, nu pentru saşi, ci pentru comunitatea noastră“, a afirmat consilierul Erwin Albu. De altfel, chestiunea ştrandului este nu numai în atenţia locuitorilor din municipiul Codlea, ci şi a autorităţilor locale. Deocamdată, se lucrează intens la reconstituirea istoriei acestui ştrand. Istorie în sensul de a se vedea pas cu pas cum şi unde s-a făcut, în ani, transferul de proprietate. Ceea ce înseamnă că s-ar putea să fie o poveste cu... va urma.
Ce vor codlenii
• Amenajarea pieţei şi stoparea mafiei din piaţă • parc şi loc de joacă pentru copii în centrul civic • baie comunală, întrucît costurile agentului termic sînt extrem de ridicate şi mulţi codleni, mai cu seamă vîrstnici, renunţă la căldură şi apa caldă • interzicerea traficului greu pe Grădinarilor şi supravegherea, de către poliţie, a respectării semaforizării de aici • verificarea permanentă a nivelului noxelor în municipiu • devierea traficului greu pe Rampei • finalizarea eliberării titlurilor de proprietate • contracte individuale pentru serviciile comunale • curăţenie în tot oraşul • redeschiderea spitalului orăşenesc • aducerea de investitori care să creeze locuri de muncă • „turarea“ gardienilor publici.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: