Preotul fără biserică

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Bogdan AGHEORGHESEI , 03.08.2004

* De zece ani, părintele Aurel Suciu se chinuieşte să ridice o biserică adevărată în cartierul Tractorul
* Pe locul sfinţit, lucrările n-au trecut de cota 0, iar enoriaşii se duc la slujbe tot în capela improvizată într-un cămin de nefamilişti

„Bunica mea avea o vorbă veche, care s-ar potrivi cu situaţia de acum, «deştepţii promit, iar prostul nădăjduieşte»“. Aşa începe să vorbească despre supărarea sa părintele Aurel Suciu, preotul parohiei Tractorul III, „Sf. Dimitrie Izvorîtorul de Mir şi Sf. Dimitrie Basarabov“. A venit în Tractorul acum 14 ani. „Oamenii care locuiau în acest cartier erau, din punct de vedere spiritual, ai nimănui. Nu aveau biserică, parohie, cimitir, nu ştiau cărui preot aparţin, nici alinare spirituală şi nici cine să se roage pentru ei nu era“. Părintele a sperat totuşi că ajutorul Celui de Sus nu va întîrzia şi va clădi o biserică adevărată pentru oamenii din cartierul clădit lîngă uzina Tractorul. Pînă la zidirea visată însă, preotul a început să slujească în capela improvizată într-un apartament. Şi astăzi, după atîta amar de ani, capela a rămas singura biserică a tractoriştilor.
„Patru camere plus un hol“ în cămin
Cînd a preluat parohia, părintele Aurel Suciu a început de la nimic. A închiriat, la parterul unui bloc ce fusese cămin de nefamilişti al uzinei Tractorul, „patru camere plus un hol“. Chiria, ce-i drept, era mică. Cu ajutorul celor de la uzină au fost făcute şi modificările pentru ca aceste încăperi să arate a capelă. „Totuşi, de atunci şi pînă acum trăim în nesiguranţă, deoarece sîntem la mîna conducerii uzinei, iar dacă vine în conducere cineva cu o altă orientare religioasă sau un nou patron, care pur şi simplu nu ne vrea acolo, rămînem cu biserica pe drumuri“, spune preotul. Părintele a amenajat spaţiul primit în cămin după regulile unei biserici: altar, iconostas, pereţii plini de icoane. „Capela“ a fost sfinţită în 1993, de I.P.S. Antonie Plămădeală, Arhiepiscopul Sibiului, cu hramul „Sf. Dimitrie Izvorîtorul de Mir şi Sf. Dimitrie Basarabov“. La slujbe pot încăpea peste o sută de enoriaşi. Slujbele care aduc însă mai mulţi credincioşi odată, „Învierea“ sau „Boboteaza“, se ţin afară, chiar în faţa blocului.
Visul neîmplinit
În 1994, visul părintelui Suciu de a clădi o biserică adevărată părea că se împlineşte. Primăria a donat parohiei un teren, chiar la intersecţia străzilor „G-ral Dumitrache, G-ral Mociulschi şi Aleea Constructorilor“. La cîţiva paşi de capela din cămin. În acelaşi an, I.P.S. Antonie Plămădeală a pus piatra de temelie a viitoarei biserici, sfinţind locul cu acelaşi hram „Sf. Dimitrie Izvorîtorul de Mir şi Sf. Dimitrie Basarabov“ . Un an mai tîrziu au început şi lucrările. Cu bani puţini, ce-i drept, atît cîţi au putut fi strînşi din donaţiile făcute de enoriaşi, la rîndul lor oameni nevoiaşi, pensionari, şomeri sau disponibilizaţi. Părintele a crezut însă cu tot sufletul că toţi cei ce vor vedea cum prind viaţă zidurile vor dori să le vadă şi terminate. Spera chiar că patronii firmelor din zonă vor fi mai cu dare de mînă. Nu a fost să fie. În zadar a aşteptat preotul sponsorizări sau donaţii. „Am fost în audienţă şi la fostul primar, Ioan Ghişe. Mi-a explicat că bugetul local e prea sărac pentru a susţine şi o construcţie de asemenea anvergură. A venit şi un patron al unei firme de transport care a donat cîteva milioane de lei şi a promis că va cumpăra şi un teren în zonă pentru un cimitir al parohiei, dar acel loc îl aştept şi în ziua de azi“, povesteşte cu amărăciune preotul Suciu.
Sub cota 0
Lucrările făcute cu încetineala sărăciei s-au oprit definitiv în anul 1999. Constructorul a refuzat să mai lucreze pe datorie, în ciuda rugăminţilor părintelui. Preotul l-a înţeles în final, pentru că deja datoriile crescuseră la 150 de milioane de lei. Cinci ani, în locul unde ar fi trebuit să se înalţe acum o biserică, s-a arătat trecătorului doar imaginea dezolantă a unei fundaţii părăsite, care n-a apucat să treacă nici măcar de „cota 0“. Betoane roase de ploi şi geruri, fiare ruginite ce ieşeau din pămînt ca nişte gheare uscate. Ba mai mult, spre amărăciunea preotului şi a creştinilor care au fost martori la sfinţirea locului, ceea ce trebuia să fie temelia unei biserici se transformase încet-încet în groapă de gunoi. Iar iarna, cocoaşa de pămînt de lîngă şanţuri era numai bună de derdeluş pentru puştii din cartier. Unii mai tineri decît anii scurşi de la ziua sfinţirii locului.
Cu voia Domnului
Avînd în suflet credinţa că Dumnezeu îl va ajuta să ducă la bun sfîrşit lucrarea începută, părintele Suciu a continuat să adune bănuţ cu bănuţ. Chiar dacă timpurile şi devalorizarea nu l-au iertat. Acum, cele 210 milioane de lei adunate cu greu de cîţiva ani nu ajung nici pentru a cumpăra o garsonieră, darămite pentru o biserică. Părintele mai are în zestrea parohiei şi 20 metri cubi de cherestea, adusă din Munţii Cibinului, donaţia unui consilier parohial. Şi, cu voia Domnului, a găsit un nou constructor, din Sfîntu Gheorghe. Care, de mai bine de o lună, a reluat lucrările. Mai greu a fost să scape de gunoaie. Două zile încheiate au trudit muncitorii numai la curăţat. Zidirea merge însă încet. După cum sînt sau, mai bine zis, nu sînt bani. „Mi-au promis cei din Consiliul Judeţean o sponsorizare, spre toamnă. Vom trăi şi vom vedea“, spune preotul cu speranţă în glas. „Dacă Dumnezeu te-a uitat, nu-l uita tu pe El şi îşi va aminti de tine“, îmi aminteşte el o lege de suflet.
„Sf. Dimitrie Izvorîtorul de Mir şi Sf. Dimitrie Basarabov“
Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorîtorul de Mir a trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian şi Maximilian, trăind în Tesalonic, Grecia. Pentru că împărţea învăţătura lui Iisus Hristos, împăratul Maximilian l-a băgat în temniţă. Un tînăr pe nume Nestor, dorind să lupte cu Lie, cel mai puternic gladiator al lui Maximilian, s-a dus la Dimitrie să-l binecuvînteze. I-a făcut semnul crucii pe frunte menindu-i: „Pe Lie tu vei birui şi pe Hristos vei preamări“. Nestor l-a ucis pe Lie. Ca răzbunare, Maximilian a pus să fie omorît Dimitrie. Cînd soldaţii au înfipt suliţele în el, în loc de sînge, din răni a izvorît mir. u Sf. Dimitrie Basarabov s-a născut în satul Basarabi din Bulgaria, de pe malul rîului Lem. Păstorul s-a călugărit, trăind apoi pînă la moarte ca un pustnic, într-o peşteră pe malul Lemului. Cîţiva ani de la moartea lui, rîul s-a umflat, iar apa a surpat peştera luînd şi osemintele sfîntului. Sfîntul s-a arătat în vis unei copile chinuite de duh necurat grăindu-i: „De mă vor scoate părinţii tăi din apă, eu te voi tămădui“. Aşa s-a şi întîmplat. Legenda spune că un domnitor din Ţara Românească, aflînd de minunile sfîntului, a trimis în Basarabi un mare alai de boieri să aducă moaştele. Ei le-au încărcat într-un car, dar, cînd să iasă din sat, lîngă o fîntînă, boii n-au mai vrut să meargă. Atunci s-au gîndit să înjuge o pereche de juncani, care să care moaştele. Juncanii s-au întors însă în Basarabi, iar osemintele sfîntului au rămas acolo.
Cum puteţi ajuta parohia „Tractorul III“
Orice braşovean care vrea să sprijine ctitorirea Bisericii „Sf. Dimitrie Izvorîtorul de Mir şi Sf. Dimitrie Basarabov“ poate să depună bani în contul „Parohiei Ortodoxe Române Tractorul III“, Cont 251101030800086, deschis la CEC Braşov, sau direct la parohia preotului Aurel Suciu.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: