*Dupã miezul nopþii, vom putea vedea 100 de stele cãzãtoare pe orã
În fiecare an, în luna august, Pãmîntul e bombardat cu un roi de particule de praf ºi fragmente meteorice lãsate de cometa Swift-Tuttle. Fenomenul astronomic poate fi vãzut cu ochiul liber ca o ploaie strãlucitoare pe cerul nopþii. În aceastã searã, spectacolul Perseidelor va atinge maximum de vizibilitate.
Ce vom vedea?
Fenomenul din aceastã noapte poartã numele de curentul meteoric al Perseidelor, deoarece locul din care particulele par cã intrã în atmosfera terestrã este constelaþia Perseu. Între 17 iulie ºi 24 august, pe cer se poate observa o impresionantã ploaie de stele, maximul fiind chiar în aceastã noapte. Puþini ºtiu cã dîra luminoasã este lãsatã de o particulã de praf cosmic, mai micã de 1 mm în diametru ºi care ia foc în atmosfera Pãmîntului, prin frecarea cu aerul. Arderea dureazã o fracþiune de secundã. Astronomii numesc particula meteoroid, în stadiul de ardere se numeºte meteor, iar pietroiul care cade pe Pãmînt - meteorit. Predicþiile specialiºtilor spun cã vom putea vedea ºi 100 de meteori pe orã. Cea mai bunã perioadã de privit cerul este dupã miezul nopþii pînã dimineaþa. E bine sã cãutãm un loc în care cerul e negru ºi senin, fãrã alte surse de poluare luminoasã. Oricum, luna plinã va mai atenua din vizibilitate, fiind suficient de strãlucitoare pentru a acoperi o mare parte dintre meteori. Ideal e sã facem observaþia la þarã sau pe munte. Cei din oraºe nu vor vedea mai mult de 20 de meteori pe orã. Uneori, ploaia de stele þine ºi 100 de ore.
Prietenii
Perseidelor
Meteorii se vãd cu ochiul liber, nu e nevoie de instrumente astronomice. Urmãrind bolta cereascã, veþi vedea stelele ºi Calea Lactee. Uneori, o dîrã luminoasã, ce va dura mai puþin de o secundã, se va vedea printre stele. Este acelaºi fenomen care i-a fãcut pe oameni sã-l numeascã „stea cãzãtoare“. Activitatea curentului de meteori se va diminua treptat începînd cu aceastã searã, dar va fi suficient de vizibilã pînã în 16-17 august. Ca de fiecare datã, este posibilã apariþia unor bolizi strãlucitori. Aceºtia pot fi fotografiaþi doar cu filme sensibile. Astronomii de la Societatea Astronomicã Românã de Meteori vor observa Perseidele în perioada 9 – 15 august, în cadrul ºcolii astronomice de varã de la cabana regretatului ufolog Vasile Turcu, situatã sub vîrful Cindrel. La „Perseide 2006“, participã ºi un braºovean, astronomul amator Felician Ursache. „Perseidele“ este cel mai amplu proiect astronomic din Europa.
La fel ca acum
2.000 de ani
• În cronicile chinezeºti se spune cã în anul 36 au „zburat de dimineaþã“ peste 100 meteori pe orã. În evul mediu, luna august era renumitã pentru „lacrimile Sfîntului Laurenþiu“, deoarece curentul Perseidelor coincidea cu sãrbãtoarea sfîntului, pe 10 august. Primul observator care a determinat rata orarã a acestui curent a fost Eduard Heis în anul 1839 cu 160 meteori pe orã. Calculul orbitei a fost fãcut de Giovanni Schiaparelli (1835 – 1910) între anii 1864 ºi 1866, el dîndu-i numele de Perseide.
Ameninþarea
mileniului III
• Aceste stele cãzãtoare provin de la cometa 109P / Swift – Tuttle, care a trecut la periheliu în anul 1992, avînd o perioadã orbitalã de 130 ani. A fost descoperitã independent de cãtre astronomii Lewis Swift, pe 16 iulie 1862, ºi Horace Parnell Tuttle, pe 19 iulie 1862. Un grup de cercetãtori au publicat recent un articol în „New Scientist“ în care susþineau cã aceastã cometã se va izbi de Lunã sau Pãmînt, dar nu în acest mileniu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!