România fără județe
* Un grup de deputați liberali, între care și brașoveanul Ioan Ghișe, lucrează la un proiect de lege al cărui
rezultat ar fi împărțirea României pe regiuni
1 Nord-Est
2 Sud-Est
3 Sud Muntenia,
4 Sud-Vest
Oltenia,
5 Vest,
6 Nord-Vest,
7 Centru,
8 București -
Ilfov
Deputatul brașovean al PNL Ioan Ghișe, împreună cu deputații Gabriel Sandu, Horia Buzatu, Horia Uioreanu și Rareș Mănescu, vor să depună la Camera Deputaților un proiect de lege prin care împărțirea administrativă a României să se bazeze pe regiuni - în principiu, aceleași care compun în prezent regiunile de dezvoltare. Practic, dacă poiectul va deveni lege, vor dispărea județele. Iar regiunea Centru, de care vor aparține județele Brașov, Covasna, Harghita, Alba și Sibiu, ar avea capitala la Brașov. Sîntem deocamdată un grup de lucru. Propunerea nu s-a depus încă la Camera Deputaților. Încercăm să cristalizăm o idee comună, în baza căreia să rezulte proiectul de lege, explică deputatul Ioan Ghișe.
Întărirea regiunilor
de dezvoltare
Ideea este să creăm structuri administrative capabile să dezvolte proiecte la nivel regional, care să atragă și să administreze fonduri europene. Aceste structuri vor fi create în principiu în jurul agențiilor de dezvoltare regională existente în prezent, chiar dacă aceasta nu este neapărat o regulă. Ne gîndim la 8 - 10 astfel de regiuni, a spus deputatul Ioan Ghișe. El a amintit că, în acest moment, fiecare regiune de dezvoltare este condusă de un consiliu, care acționează ca un organ legislativ, în timp ce agențiile în sine joacă rolul de executiv. Dacă membrii acestor consilii ar fi aleși prin vot, de cetățeni, ar fi un fel de miniparlamente ale regiunilor, iar întreaga structură ar coordona practic actuala structură administrativă, explică Ghișe (foto medalion). Întrebat dacă aceste structuri ar însemna desființarea actualelor forme de organizare administrativ-teritorială, Ghișe a spus că, în opinia sa, acestea nu ar trebui desființate, chiar dacă între colegii săi sînt și unii care cred că nu ar mai trebui să existe și județe. Deocamdată sînt doar intenții și consultări. Ne dorim structuri regionale mai mari, cu organisme alese, care să gestioneze fondurile europene, dar pînă la un proiect de lege mai este mult de discutat, a afirmat Ghișe.
Trebuie modificată
și Constituția
Deputatul brăilean Gabriel Sandu, cel care susține că este coordonatorul grupului de lucru pentru noul proiect de lege, spune că proiectul nu va pune accentul pe o formulă pe criterii etnice. Este vorba să delimităm opt sau zece regiuni, după model european. Principalul criteriu va fi cel economic. Va trebui să decidem împreună cum se va face această împărțire, astfel încît forța economică acestor regiuni să fie întrucîtva egală, a precizat acesta. Pentru Brașov, care ar urma să fie capitala unei astfel de regiuni, există mai multe variante: fie o regiune constituită alături de județele Covasna, Harghita, Alba și Sibiu, fie una alături de Covasna, Hargita, Mureș și Sibiu. Gabriel Sandu mai spune că pentru a pune în practică o astfel de regionalizare, este însă nevoie și de schimbarea Constituției. Va trebui să decidem dacă noile regiuni vor fi conduse de un guvernator sau de un prefect, sau dacă acest guvernator va fi un fel de actual președinte al Consiliului Județean pentru Consiliul Regional. Deocamdată încercăm să ajungem la o formulă. Lucrurile trebuie foarte bine judecate, crede Gabriel Sandu.
Proiectul
va fi depus
în octombrie
Gabriel Sandu mai spune că proiectul de lege nu va fi depus la Cameră în actuala sesiune parlamentară ci, cel mai probabil, în octombrie, pentru că mai sînt foarte multe etape de parcurs. Deocamdată, propunerea i-a fost prezentată vicepreședintelui PNL Ludovic Orban. În nici un caz, proiectul nu va fi depus la Cameră pînă nu va fi avizat și de Ministerul Integrării. De asemenea, va trebui să fie discutat și să primim acordul și din partea unor asociații reprezentative ale societății civile, spune deputatul liberal.
Sînt foarte multe discuții pe acestă temă. De ani de zile se lansează astfel de idei. Vrem - nu vrem, trebuie să trecem și noi la o organizare administrativă după modelul statelor europene. E greu de presupus însă că vom rezolva această problemă imediat. E foarte greu și deocamdată trebuie să ne preocupăm de funcționarea corectă a actualelor structuri administrative. Ideea e bună însă ca și concept de perspectivă.
George Scripcaru, primarul Brașovului
Nu am informații în legătură cu o asemenea inițiativă legislativă, dar părerea mea este că nu este momentul de a promova un asemenea proiect. Pe agenda parlamentară sînt alte priorități.
Constantin Faina, deputat, Partidul Conservator
E adevărat că se simte nevoia unor entități administrative mai mari care să poată atrage și gestiona fonduri pentru proiecte ce privesc interesele mai multor județe. Din păcate, acest lucru nu se poate realiza decît după modificarea Constituției. Și cred că este bine să existe o dezbatere publică în privința acestei probleme. După opinia mea, județele nu pot fi desființate și înlocuite cu aceste structuri administrative mai mari, ci doar dublate de aceste structuri. Recomandarea Uniunii Europene este ca astfel de regiuni să aibă o populație de aproximativ un milion, un milion și jumătate de cetățeni. O astfel de regionalizare ar trebui să țină cont strict de interese economice și în nici un caz de criterii etnice.
Nicolae Vlad Popa, senator PNL,
euroobservator în Parlamentul European
Eu nu cred că aceasta este o soluție. În textul de modificare a Legii 215/2001 privind administrația publică locală, care se află în dezbaterea Parlamentului, sînt prevăzute formulele de realizare a asociațiilor intercomunale, care au tocmai rolul de stimulare a asocierii dintre localități pentru crearea de microregiuni și accesarea de proiecte cu finanțare europeană. Una dintre trăsăturile unei administrații moderne este apropierea de cetățean. Creînd unități administrativ-teritoriale super-centralizate complicăm actul administrativ. Actuala formulă de organizare teritorială a României corespunde etapei în care ne aflăm și e păcat să o complicăm înainte de a o eficientiza.
Otilian Neagoe, senator PSD
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!