Lumea „Gaborilor cu pălărie“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 06.05.2004

* La marginea Hărmanului, pe groapa de gunoi, trăiesc 200 de suflete într-o lume cu obiceiuri din bătrîni şi legi dure

În Hărman, la ieşirea din comună, în groapa de gunoi, mare cam cît un stadion de fotbal, îşi duc traiul 200 de rromi. Pe maldărele de resturi răsar cîteva bordeie sărăcăcioase. Ăsta e satul „Gaborilor cu pălărie“. Aşa îşi zic locuitorii ciudatei comunităţi. De fapt, toate sufletele care şi-au găsit adăpost în groapa de gunoi sînt o mare familie. Pe toţi îi cheamă Gabor. Celălalt nume e şi el aproape comun pentru bărbaţi. Le zice Ştefan. Pe femei, le cheamă Eva sau Mîndra. Şi cu toţi 200, puradei, bătrîni, feciori, babe sau bărbaţi în putere, locuiesc la aceeaşi adresă: Hărman, numărul 408C. Trăiesc după vechile obiceiuri şi propria lege sau religie, păstrate din tată în fiu.
200 de Gabori
La început, acum vreo 40 de ani, s-a aciuit la groapa de gunoi o familie de rromi. Familia Gabor. Veneau de prin părţile Mureşului, după cum povestesc sătenii din Hărman. S-au aşezat la marginea comunei, ignoraţi de localnici, dar şi de ceilalţi rromi de prin preajmă. Trăiau din confecţionarea şi vînzarea de burlane, scocuri, cazane şi oale. Primii gabori s-au mirat cînd au văzut ce trecere au „produsele“ lor. Aşa că au dat sfoară în ţară, chemîndu-şi toate nemurile: fraţi, veri, cumnaţi, unchi. Toţi Gabori. Acum, la groapa de gunoi, locuiesc cam 14 familii. Care numără vreo 200 de suflete. Puţini au acte. Cununia civilă o fac atunci cînd se şi botează. Religia şi legile după care îşi croiesc existenţa par luate din filmele lui Kusturica.
Bărbaţii, cu afacerile
Bărbaţii, în majoritate purtînd numele Ştefan Gabor, se ocupă cu afacerile. Pleacă lunea de acasă şi se mai întorc sîmbăta sau chiar duminica. Puţini se mai ocupă cu tinichigeria sau vînzarea de fier vechi. Majoritatea s-au axat pe comerţul cu haine şi încălţăminte second-hand. La Braşov, că-i vad mai mare. Nu fură, pentru că religia lor le interzice acest lucru. Mulţi dintre ei au şi maşini. Aşa fac mai uşor drumul la Braşov. Nu sînt bogaţi, dar au cu ce-şi hrăni familiile şi, chiar dacă stau între gunoaie, o duc mai bine decît alte comunităţi de rromi. Sătenii din Hărman s-au obişnuit cu „gaborii“. Şi-i acceptă. Spre deosebire de ţigani, „gaborii“ au trei calităţi: sînt curaţi, pacifişti şi nu fură din curţile gospodarilor.
Femeile sînt alungate de soţi dacă nu nasc băieţi
Societatea Gaborilor este patriarhală. Femeile n-au voie să lucreze nicăieri. Singura lor datorie e să aibă grijă de copii. Şi de casă. Bărbaţii au dreptul să hotărăscă dacă recunosc legal un copil ca fiind al lor sau nu. De cele mai multe ori, băieţii sînt cei recunoscuţi de către taţi, iar fetele mai puţin, parcă nici n-ar exista, de aceea multe nici nu au acte. Dacă nevasta unuia dintre Gabori naşte două sau trei fete şi nici un băiat, soţul are dreptul s-o alunge de acasă. De cununat legal, Gaborii se cunună mai rar. Uneori atunci se şi botează, adică pe la 18-20 de ani. În rest, trăiesc după cum le dă ghes inima.
Separaţi de restul lumii
Faptul că trăiesc la groapa de gunoi nu pare să-i deranjeze. Şi-au creat însă un confort. Curent electric au de ani buni. Se spune că şi plătesc la timp, respectînd contractul cu Electrica. Apă curentă însă nu au, dar se folosesc de fîntîna comună, săpată în gunoaie. Mihai Dişor, primarul comunei Hărman, spune că gaborii mai tineri au cerut pămînt să îşi construiască o casă, dar au refuzat să fie incluşi în comună. Ei ar vrea un loc mai întins, în afara satului, unde să îşi poată vedea de viaţă şi de treabă aşa cum au făcut-o şi părinţii lor, după legea veche. Pînă vor reuşi să-şi facă un loc al lor, Gaborii sînt mulţumiţi că nu-i alungă nimeni de la groapa de gunoi. S-au obişnuit acolo şi n-ar vrea să locuiască în sat în ruptul capului. În fond ăsta e colţul lor de lume. Locul „Gaborilor cu pălărie“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: