* Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, este convins că adevărul despre Revoluție va ieși pînă la urmă la iveală
Doru Mărieș este președintele Asociației 21 Decembrie din București. Este primul revoluționar care ajunge cu arma în mînă, în 22 decembrie 1989, la etajul șase al Comitetului Central. În primele zile ale lui ianuarie, începe lungul șir de demonstrații pe străzile Bucureștiului, care au culminat cu golaniada din Piața Universității. Ceream aflarea adevărului, în Piața Universității, iar cu două zile înainte de prima mineriadă, pe 11 iunie, ajungeam la Guvern, își aduce aminte Mărieș.
La Jilava, după Mineriada din 90
Într-un document secret din acea perioadă se consemnează că Mărieș s-a ridicat de la masa tratativelor, la care luase loc ca șef al delegației de revoluționari, pentru că propunerea de a se discuta despre crimele din perioada 16-28 decembrie 1989 i-a fost respinsă. Acesta este motivul pentru care Ion Iliescu și Petre Roman au adus minerii în București, spune cel care, după Mineriada din 1990, a făcut patru luni și jumătate de închisoare la Jilava. Mărieș a fost acuzat de Iliescu, printre altele, de tentativă de lovitură de stat, pentru ziua de 13 iunie 1990, ziua în care minerii băteau la propriu cu piciorul și cu ranga Capitala.
Plîngere pentru redeschiderea dosarelor Revoluției și mineriadelor
Doru Mărieș spune că lui i se datorează redeschiderea dosarelor Revoluției și Mineriadei. A depus plîngerea în perioada dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor din 2004. Este plîngerea penală prin care, pentru prima dată în 15 ani, capetele de acuzare sînt imprescriptibile: genocid, instigare la război, distrugere de obiective, tratamente neomenoase. Singura asociație care a depus o asemenea plîngere este Asociația «21 decembrie», prin subsemnatul. A fost depusă în data de 27 septembrie 2004, ca o completare la plîngerea penală pe care asociația a făcut-o în 1990. Dosarul Revoluției este dosarul 97/1990, precizează Mărieș, care, de vineri, este președintele de onoare al Senatului de onoare al Blocului Național al Revoluționarilor 1989.
Rechizitorii pînă
la sfîrșitul anului
Pentru că a căpătat și calitatea de garant al faptului că dosarele Revoluției și ale Mineriadei vor ajunge la un final, l-am întrebat în ce stadiu se mai află acestea. Dosarele Revoluției și dosarul Mineriadei se află în instrumentarea procurorului militar, general Dan Voinea. Dosarul Mineriadei este într-un stadiu destul de avansat. Domnul general a afirmat că, în maxim două - trei luni, crede că rechizitoriul va fi terminat și trimis către instanța de judecată, a răspuns Mărieș. Dosarul Revoluției înseamnă însă un volum extraordinar de mare de muncă. Sînt mii de depoziții și dosare care trebuie analizate. Părerea mea este că acest dosar nu se poate încheia mai devreme de sfîrșitul acestui an, a adăugat Mărieș, care este convins că adevărul va ieși la iveală.
Nici un fel
de opreliști
În 2005, n-a existat nici un fel de opreliște politică asupra procurorilor, care să întîrzie finalizarea rechizitoriului. Iar declarația pe care a transmis-o domnul procuror general al României, Ilie Botoș, mă face să cred că nu se va întîrzia acest lucru. Domnul Ilie Botoș are un frate împușcat în Revoluție. Domnul Ile Botoș a lucrat în echipa generalului Dan Voinea la dosarul «Sibiu». Pot să vă spun cu certitudine că se mișcă într-adevăr ceva în aceste dosare. Zilnic se fac anchete, sînt oameni care muncesc la ele pînă tîrziu în noapte. Eu însumi l-am văzut pe generalul Dan Voinea stînd pînă la două noaptea. Iată de ce cred în finalizarea acestor dosare, a adăugat Doru Mărieș.
Diversioniști,
nu teroriști
Îmi este foarte greu să cred că oamenii care au ieșit între 16 și 21 decembrie în stradă și au fost adevărați revoluționari s-au apucat să tragă în mulțime după 22 decembrie. În opinia mea, nu au fost teroriști, au fost diversioniști, spune Mărieș. Diversiunea a fost concertată mai ales din televiziunea națională, pentru a ne abate de la obiectivul numărul unu al Revoluției din Decembrie 1989: o nouă conducere, după dărîmarea dictatorului comunist, în care să nu fi fost membri marcanți ai Partidului Comunist. Vina pentru ce s-a întîmplat în 22 decembrie este a acelor diversioniști, crede Mărieș. Ei au tras în oameni și au instigat și oameni nevinovați, care au pus mîna pe armă, crezînd în această psihoză creată în întreaga țară, că există teroriști, și care din prostie sau din neștiință au tras în mulțime.
Iliescu
nu este străin
de evenimente
Nume ale celor care au provocat diversiunea de la televiziune? Păi, Brateș este deja învinuit. Este unul dintre cei care au transmis ordinele. Dintre cei care au provocat această diversiune. Despre cei care au instigat? Contraamiralul «Cico» Dumitrescu, de exemplu, afirmă Mărieș, în baza unor dovezi ale TVR. Pe restul vinovaților trebuie să-i găsească Dan Voinea. Dar, atîta timp cît Ion Iliescu este învinuit în dosarul Revoluției, bănuiesc că nu e străin de ce s-a întîmplat atunci. Atîta timp cît Victor Stănculescu este învinuit în dosarul Revoluției, bănuiesc că nici el nu este străin de ce s-a întîmplat atunci. Vom vedea la cine va începe urmărirea penală, pentru că se pare că și în cazul lui Virgil Măgureanu a început urmărirea penală, crede președintele Asociației 21 decembrie 1989.
Scopul nu a fost
să creeze vîlvă
Congresul de vineri, al BNR, promitea senzație. Excluderea (din nou) a lui Iliescu din BNR, divulgarea unor falși revoluționari. Nu s-a întîmplat nimic. N-aș spune că scopul acestui congres a fost de a face vîlvă. A fost un congres în care toată lumea din sală s-a declarat pentru aflarea adevărului din Decembrie. Eu am fost ales ca președinte onorific al Senatului de onoare al BNR, deși nici eu nu știam despre acest mic «complot». Nici nu sînt membru BNR. Sala a reacționat la un om care a declanșat începerea urmăririi penale și întreruperea prescripției crimelor din decembrie 89. Atît timp cît sala nu m-a huiduit, înseamnă că este de acord cu tot ce am făcut. Să dea Dumnezeu să mă ajute și să putem face mai mult împreună, afirmă Mărieș.
Nu caut comploturi
Lui Mărieș nu-i este frică de manipulare. Eu nu mă duc la cei care au făcut propunerea și nu încerc să găsesc un mic complot în spatele cortinei, cum că vreunul dintre liderii Blocului Național vor să se folosească de mine sau de imaginea mea. Eu mă uit la cei peste 1.500 de delegați, pe care i-am simțit alături de mine de dimineață, de cum am venit, spune el. Aplauzele din timpul discursului și votul care i s-a dat îl onorează. Îmi complică existența, dar nu pot să dau înapoi, asta este clar. Eu am refuzat permanent pînă acum funcții în Blocul Național al Revoluționarilor, concluzionează Mărieș.
L-am găsit pe șeful gărzilor patriotice acolo (în Comitetul Central, n.n.). Am făcut pacea între revoluționari și ofițerii care rămăseseră acolo. Primul lucru pe care l-am cerut este să-mi spună unde să depun arma. Din acel moment, nu mai trebuia să se tragă nici un foc în România.
Doru Mărieș
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!