* Tradiþiile spun cã aceia care postesc în aceastã zi au noroc deoarece sacrificiul postului aduce bogãþie
Creºtinii ortodocºi prãznuiesc astãzi Ajunul Bobotezei, prima sãrbãtoare importantã a Noului An. Tradiþiile spun cã aceia care postesc în aceastã zi au noroc deoarece sacrificiul postului aduce bogãþie. Preoþii sfinþesc astãzi casele enoriaºilor cu apã care a fost sfinþitã în dimineaþa aceasta, dupã Sfînta Liturghie. Oamenii þin post negru pînã cînd vine preotul ºi beau întîi din agheasmã. În unele zone, preotul este precedat de copii îmbrãcaþi în cãmãºi albe, sunînd din clopoþei ºi deschizînd calea acestuia, strigînd „Doamne miluieºte!“ Pe lîngã Troparul Bobotezei, copiii cîntã colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). Potrivit obiceiului, fetele, flãcãii ºi chiar vãduvele încearcã sã fure busuiocul din gãleata cu agheasmã, pe neobservate, iar la noapte îl pun sub pernã pentru a-ºi visa ursitul. În unele locuri, cînd preotul trece cu agheasma prin casã, hainele bune sînt întinse pe pat ca sã fie stropite cu apã sfinþitã. În felul acesta, ele vor fi ferite de molii.
„În astã noapte,
vitele vorbesc“
Datinile de Boboteazã sînt foarte numeroase ºi diferã de la regiune la regiune. „Regulile“ sînt înscrise în cãrþi vechi de mai bine de un secol, care pãstreazã neºtirbitã savoarea textului: „De Ajunul Bobotezei, se fac aceleaºi bucate ca ºi de Ajunul Crãciunului. Ajunul acesta, unii spun cã se posteºte pentru ca, dacã gustã agheasma de cea mare, sã nu se mãnînce îndatã carne. Dimineaþa, pînã ce nu aduc agheasma de la bisericã, nime nu mãnîncã, nici copilul cel ce suge. Preotul vine cu crucea ºi agheasma de stropeºte în casã ºi masa; oamenii sãrutã crucea ºi preotul îi stropeºte pe fiecare. La cruce, se leagã un fuior de la toatã casa. Sub preot se pun grãunþe ºi fîn, care apoi sã dau la gãini, iar fînul se pune în cuibare la cloºti, cãci e spor în pui. Oamenii îl duc pe preot pîn’ la a douãspcea casã cu lumînãri aprinse. ªi mîncarea ºi fînul din iesle sînt stropite cu agheasmã. În astã noapte, vitele vorbesc“.
Vrãji de dragoste
În popor se spune cã pînã la Boboteazã expirã termenul de peþire a fetelor. Perioada de la Ajunul Crãciunului pînã la Ajunul Bobotezei este plinã de vrãji de dragoste ºi ghicit premarital. În noaptea de Boboteazã, fetele numãrã parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, pun cîteva fire de busuioc sub perne pentru a-ºi visa alesul, ghicesc în oglindã, rãscolesc în focul din vatrã pentru a ieºi scîntei ºi apoi spun: „Cum sar scînteile din jãratic, aºa sã scînteie ºi inima lui, ºi nu înteþesc focul, ci înteþesc inima lui!“ În Ajunul Bobotezei, se fac „vrãji“ ºi pentru casã ºi gospodãrie. Cum se fac acestea tot în cãrþile vechi este scris: „Lipesc de cornul drept al vitelor cîte o cruciþã de cearã, ca sã fie apãrate peste an de boale. Tot astfel, lipesc cruciþe de cearã pe toþi patru pãreþii casei, dinlãuntru, ºi cînd trec pe-aproape zic: «Aici sã nu ne apropiem, cãci este cruce de la Iordan ºi apãrã casa»“.
Lumînarea
pentru Iordan
Tot în Ajun, fetele pregãtesc cana cu care merg dupã agheasmã. Îi fac cruciþe de cearã ºi o împodobesc cu ghirlande de flori, iar la toartã leagã în cruciº lînã roºie. Tot atunci pregãtesc lumînarea pentru Iordan, numitã troiþã. „Iau o lumînare mare, lîngã care lipesc la mijloc o cruce de lemn simplã, o leagã bine, iar împrejur pun busuioc, spice, mãciulii de mac, flori uscate, cãline ºi fac un mãnunchi mare, astfel încît crucea nu se vede defel. Mãnunchiul, precum ºi lumînarea le învelesc c-o nãframã frumoasã. Cu aceasta în mînã, asistã la sfinþirea apei. Dupã ce se sfîrºeºte Iordanul, lumînarea o duc în bisericã ºi o lasã sã stea pînã la Stratenie, atunci o aduc acasã ºi, dezbrãcînd-o de toate, o folosesc ca lumînare simplã în ziua de Paºti, cînd merg la Înviere“, scrie în cãrþile vechi.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!