* Pe 50 de ha, lîngă Zărnești va fi amenajată una dintre cele mai mari rezervații
naturale de urși din Europa * Cei patru ursuleți care au rămas fără mamă săptămîna trecută vor fi primii pui din rezervație
Una dintre cele mai mari rezervații naturale de urși din Europa va începe să funcționeze de la anul lîngă Zărnești. Cel puțin așa promit reprezentanții Societății Mondiale de Protecție a Animalelor (WSPA) și ai Asociației de protecție a animalelor Milioane de prieteni din Brașov. Proiectul a demarat anul trecut, în august, cînd s-a ales locația care a fost deja delimitată și îngrădită, urmînd ca, în cel mai scurt timp, să fie împrejmuită și cu gard electric.
50 de urși în parcul de la Zărnești
Rezervația se întinde pe o suprafață de 50 de hectare și poate găzdui aproximativ 50 urși. Cele 50 de hectare aparțin municipiului Zărnești, iar proiectul este un joint-venture între municipalitate, Asociația «Milioane de prieteni» și WSPA, care a proiectat astfel de rezervații în alte 12 țări din lume. Primăria a dat terenul pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitate de prelungire, WSPA aduce investițiile, iar Asociația «Milioane de prieteni» gestionează rezervația. Investiția este de aproximativ un milion de euro, care include împrejmuirea terenului, amenajarea unui centru de primire și îngrijire a urșilor și un centru educațional cu sală de conferințe și laborator de cercetare care va fi cel mai mare din Europa, a declarat președintele asociației Milioane de prieteni, Cristina Lapis (foto).
Proiectul prevede finalizarea construcțiilor în doi ani. Parcul pentru urși va fi realizat în trei etape. Rezervația se dorește a fi pe de o parte un centru național pentru urșii care trăiesc în captivitate în condiții foarte grele și un mod de rezolvare a problemei urșilor gunoieri din Brașov, iar pe de altă parte, un centru turistic de mare atracție, unde urșii să trăiască cît mai aproape de mediul lor natural. În România există aproape 6.000 de urși, cea mai numeroasă populație din Europa.
Bîrlog artificial
Cei patru ursuleți care au rămas fără mamă săptămîna trecută vor fi primii pui din rezervație. Bîrlogul lor va fi gata în cîteva zile, iar din acel moment, dacă se va primi și aprobarea de la minister, cei patru pui vor fi capturați și duși în noile lor case, pentru hibernare.
Cei patru pui de urs ar putea să nu supraviețuiască în această iarnă. În mod normal, ei s-ar fi dus să hiberneze în bîrlog, alături de mama lor. Cum ea a murit chiar acum, la începutul iernii, există posibilitatea ca ei să nu supraviețuiască. Cea mai bună soluție este aceea de a captura puii acum și de a-i duce într-un bîrlog artificial pentru hibernare, unde să poată fi supravegheați pentru următoarele trei-patru luni. După aceasta, ei vor fi tranchilizați, mutați într-o altă zonă împădurită și eliberați, spune Victor Watkins (foto), directorul compartimentului pentru protecția urșilor al WSPA. La eliberare, ei vor purta radioemițătoare, pentru a-i putea localiza și urmări, astfel încît specialiștii să fie siguri că nu se vor întoarce să se hrănească din pubele. Credem că dacă li se asigură un loc unde să hiberneze peste iarnă și apoi sînt mutați într-o altă zonă, nu se vor mai întoarce, pentru că nu mai sînt împreună cu mama lor, și vor trăi în sălbăticie, în mediul lor natural, a mai spus Watkins.
Urșii gunoieri
vor fi mutați
Cele două asociații sînt implicate și într-un alt proiect adiacent, care vizează readaptarea urșilor gunoieri la viața în sălbăticie. Proiectul urmărește trei aspecte: mutarea urșilor care s-au obișnuit să se hrănească din tomberoane în alte locații, schimbarea containerelor, în special în cartierul Răcădău, cu altele care să nu mai permită urșilor accesul la gunoaie, și conștientizarea populației pentru a nu mai lăsa deșeurile în afara acestor containere speciale. În acest proiect, s-au implicat și Fundația Carpați, Institutul de Cercetări și Amenajări Cinegetice, Asociația Județeană de Vînătoare și Pescuit Sportiv și Primăria Brașov. Vom încerca să capturăm acești urși pentru a-i reloca în zone naturale, unde vor fi ajutați pentru început cu hrană naturală pentru a se stabiliza în acea zonă și a se readapta la condiții naturale. În această parte a proiectului le vom pune radioemițătoare acestor urși, pentru a observa activitatea lor de zi cu zi. Dacă nu se vor adapta în noile condiții și vor încerca să se reîntoarcă, va trebui să luăm alte măsuri pentru a-i ține departe de locurile populate de oameni, a declarat Ovidiu Ionescu, șeful compartimentului cinegetic al Institutului de Cercetări și Amenajări Cinegetice Brașov. Noi am început deja monitorizarea și toate celelalte aspecte care țin de supravegherea populației de urs. Contrucția rezervației de la Zărnești a fost deja începută și există deja trei urși care au fost «cazați» acolo. Încă din această iarnă va începe capturarea unor urși care nu au intrat încă în hibernare, dar, în principiu, majoritatea acțiunilor vor începe după ce urșii vor ieși din hibernare și vor începe să reintre în oraș, a precizat acesta.
Nu încercăm să exportăm probleme
Ionescu a recunoscut că există pericolul ca, în momentul în care urșii nu mai găsesc gunoaie în zonele periferice ale orașului, să încerce să pătrundă din ce în ce mai mult înspre centru. În urma discuțiilor avute marți cu reprezentanții Primăriei, s-a hotărît înlocuirea tuturor containerelor din zona Răcădău, tocmai pentru ca urșii să nu mai fie atrași din pădure, iar cei care deja s-au obișnuit să viziteze containerele, vor fi relocați. Punctele de relocare vor fi cît mai departe de Brașov, tot în cadrul județului, în Pădurea Bogății sau în alte zone cît mai îndepărtate de oameni. Nu vrem să exportăm o problemă a Brașovului în alte orașe. De aceea zonele de relocare vor fi cît mai departe de orice sat sau oraș, iar urșii vor primi hrană complementară în prima perioadă după relocare, a mai spus Ionescu. În zona Răcădău există aproximativ 40 de urși care vizitează, în mod regulat sau întîmplător, containerele de gunoi.
Un capitol foarte important al proiectului va fi conștientizarea populației din zona Răcădău, pentru că, indiferent de ceea ce facem noi din punct de vedere tehnic, dacă după ce firma vine și ridică gunoaiele seara, oamenii pun pungi cu gunoi lîngă container, urșii vor veni mereu, atrași de această sursă de mîncare foarte accesibilă. Nu înseamnă că mor de foame, dacă nu le pune cineva pungi de gunoi. Dimpotrivă, faptul că oamenii pun în mod deliberat pungi de gunoi lîngă containere duce la pericole atît pentru oameni, cît și pentru populația de urși. Avem exemplul ursului care a omorît doi oameni și a rănit alți opt anul trecut și ursoaica moartă acum o săptămînă din cauza pungilor și a ambalajelor de plastic.
Ovidiu Ionescu, șeful compartimentului cinegetic al Institutului de Cercetări
și Amenajări Cinegetice Brașov
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!