330 de ani de când a ars Biserica Sf. Maria, renăscută Biserica Neagră

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 17.04.2019

• În 21 aprilie 1689 istoria consemnează marele incendiu din Braşov, cea mai mare catastrofă din istoria oraşului, în care s-au pierdut 300 de vieţi şi sute de case
Zilele acestea, când privim cu durere mistuirea catedralei Notre Dame din Paris, se împlinesc 330 de ani de la marele incendiu din 1689, cea mai mare catastrofă din istoria Braşovului, care a distrus oraşul aproape în totalitate. În foc a fost înghiţită Biserica Sf Maria, din care avea să renască apoi Biserica Neagră, simbolul cel mai puternic al cetăţii. De fapt, de la acest incendiu, care a lăsat în urmă doar ziduri înnegrite de foc şi fum, provine şi numele actual al Bisericii Negre. Incendiul de acum 330 de ani a izbucnit pe Uliţa Funarilor, actuala Stradă a Castelului, vântul puternic înteţind şi răspândind focul foarte repede. Au fost transformate în scrum sute de case, iar 300 de oameni au murit arşi de vii sau asfixiaţi. Focul s-a extins foarte repede cuprinzând inclusiv Turnul Alb sau clădirea Sfatului, dar şi Biserica Sf. Maria (Marienkirche). A ars întâi acoperişul, care din cauza greutăţii s-a prăbuşit, permiţând extinderea focului în interiorul bisericii. În acea zi a ars tot mobilierul din interiorul bisericii, tot ce era din materiale perisabile pierzându-se pentru totdeauna, spun istoricii. În incendiu s-au topit şi clopotele bisericii şi orga din interior. A fost mistuit de flăcări inclusiv altarul. Focul a distrus şi toate manuscrisele şi cărţile existente în vestita bibliotecă a cărturarului Johannes Honterus. A supravieţuit ca prin minune focului cristelniţa. Şi tot de dinaintea incendiului datează şi portalurile gotice, ridicate în 1477, şi fresca Mariei de deasupra celui de-al doilea linţou al portalului sudic. Maria şi pruncul Iisus sunt înfăţişaţi alături de Sf. Katharina, cu simbolul ei, roata şi paloşul, şi Sf. Varvara, înfăţişată ţinând în mână un turn.

„Oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă“

În duminica următoare marelui incediu din 21 aprilie 1689, slujba s-a ţinut sub cerul liber. Pentru o sută de ani, Braşovul n-a mai fost o putere economică. Reconstrucţia s-a făcut încet, cu mână de muncă şi materiale din satele învecinate. Autorităţile au interzis construcţiile din lemn, tocmai pentru a nu se mai repeta dezastrul. O măsură salvatoare datorită căreia clădirile au supravieţuit până în zilele noastre, dând farmecul şi stilul arhitectonic al Braşovului de azi. Cât despre cauzele incendiului, totul a rămas învăluit în mister. Se bănuieşte că a fost mâna soldaţilor din armata habsburgică, care s-au răzbunat pe luterani, dar şi pe braşoveni, în general, fiindcă în urmă cu un an refuzaseră intrarea în cetate a trupelor imperiale. După două săptămâni de lupte, braşovenii au predat cheile oraşului. Această ipoteză e susţinută şi de supravieţuitorii care îşi aminteau că focurile au început să se aprindă simultan în mai multe puncte ale oraşului. În plus, generalul austriac Caraffa ameninţase cu ceva vreme în urmă că în cazul în care braşovenii nu vor ceda „oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă“. În Piaţa Sfatului înconjurată de ruine, la 19 septembrie 1689, au fost executaţi conducătorii răscoalei. Capetele lor au fost expuse la stâlpul infamiei, la cele trei porţi ale oraşului şi pe Cetăţuie.

Biserica Neagră s-a numit Biserica Sfânta Maria, apoi Biserica Mare

Până la marele incendiu, Biserica Neagră s-a numit Biserica Sfânta Maria, apoi Biserica Mare, denumirea actuală fiind acceptată oficial în secolul XIX. Dincolo de valoarea simbolică pentru braşoveni, acest lăcaş este un tezaur al României, între zidurile lui fiind depozitate obiecte de mare însemnătate istorică. Cu fiecare secol, Biserica Neagră a adunat mărturii ale evenimentelor trăite de comunitatea saşilor braşoveni. Astfel că, astăzi deţine câteva recorduri de toată mândria: este cea mai mare construcţie sacrală din România, cea mai mare biserică-hală de la Răsărit de Viena la Istanbul, are cea mai mare orgă mecanică din România, cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, cel mai mare clopot mobil din România. Toate acestea au atras turiştii, astfel că Biserica Neagră din Braşov rămâne cel mai fotografiat obiectiv turistic din România. După marele incendiu din 1689, nu numai confesiunea bisericii s-a schimbat, ci şi arhitectura. Stilul gotic a fost înlocuit cu cel baroc, cu ajutorul meşterilor veniţi din Vestul Europei. Între 1689-1691 biserica a avut un acoperiş provizoriu. În acel timp, curtea era mult mai largă decât cea de azi şi era înconjurată de un zid. De-a lungul numeroaselor reprize de construcţie şi reconstrucţie, arhitecţii s-au abătut de la planul clasic. Biserica Neagră a fost ridicată şi refăcută de-a lungul timpului şi cu sprijin de la Vatican, papii Bonifaciu al IX-lea, Martin al V-lea, Nicolae al V-lea, Leo al X-lea trimiţând scrisori de indulgenţă, care scutea biserica de taxe pe 50 de ani.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: