30 de ani de la martiriul lui Liviu Babeş

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 04.03.2019

• În 2 martie 1989, pictorul braşovean Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul, în faţa câtorva sute de turişti români şi străini, în semn de protest faţă de politica opresivă şi inumană a regimului ceauşist
În urmă cu 30 ani, cu doar câteva luni înainte de Revoluţie, un braşovean a ales să-şi curme viaţa, de dragul libertăţii. Pictorul braşovean Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, în faţa câtorva sute de turişti români şi străini, în semn de protest faţă de politica opresivă şi inumană a regimului ceauşist. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbuşit, nu înainte însă de-a afişa pe trunchiul unui copac un text. „Stop Murder, Auschwitz = Braşov“ scria pe pancarta menită să explice scopul gestului său. În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babeş murea la Spitalul Judeţean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. Sâmbătă, comemorarea martiriului lui Liviu Babeş a avut loc, pe Pârtia Bradul din Poiană, într-o prea mare discreţie din partea autorităţilor.

Torţă vie pe pârtie

Braşoveanul şi-a premeditat gestul, fără a da nimic de bănuit familiei. Dimineaţa a început ca oricare alta, când bărbatul a plecat la serviciu. Era electrician la Trustul de Prefabricate şi, în timpul liber, artist plastic amator. A fost ultima dată când soţia sa, Etelka, şi fiica, Gabriela, l-au văzut în viaţă. De-abia ajuns la serviciu, Liviu Babeş s-a învoit şi a plecat la schi, în Poiana Braşov. Zbuciumul său interior a răbufnit pe pârtia Bradul. S-a stropit cu benzină, şi-a dat foc şi a coborât ca o torţă vie pe schiuri. În acea perioadă, în Poiană erau mulţi turişti străini veniţi la schi.

Gest premeditat

Scoţienii Douglas Wallace, din Renfrewshire, şi mai apoi, George Melvin, din Edinburgh, au încercat să-l salveze. Locul acestui protest n-a fost ales întâmplător. Spectacolul atroce a fost pregătit special pentru străinii din Poiană, care aveau să-l povestescă mai apoi în lumea liberă. În aceeaşi seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunţ scurt care spunea că se pare că un român şi-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului. Mai târziu, ziarul lui Ion Raţiu «The Free Romanian» a publicat povestea, însoţită de date biografice ale lui Liviu Babeş. Scoţianul Douglas Wallace a relatat în ziarele britanice experienţa pe care i-a fost dat s-o trăiască în martie 1989 în Poiana Braşov. În primul moment, el nu a înţeles ce se întâmplă. A priceput însă mai târziu. Imaginea idilică pe care încerca s-o promoveze regimul comunist despre ţara noastră nu corespundea deloc cu realitatea cotidiană a românului de rând.

Declarat nebun de Securitate

Când a ajuns la spital, soţia eroului anticomunist a fost sfătuită să nu vadă cadavrul, şi să păstreze în memorie imaginea soţului ei aşa cum îl ştia. Miliţia şi Securitatea au încercat să afle de la familie motivele acestui gest disperat. Anchetatorii au înţeles în cele din urmă că şi Etelka Babeş a fost şocată de gestul extrem al soţului ei. Evident, oficialităţile de atunci au încercat să muşamalizeze tragedia. Ziarele britanice au relatat însă că securiştii i-au cumpărat lui Wallace o jachetă nouă în locul celei arse în tip ce a încercat să-l salveze pe braşovean. Ba chiar i-au dat o sticlă de şampanie, explicându-i că bărbatul care şi-a dat foc pe pârtie era nebun.

Ende

Liviu Babeş avea 47 de ani când a decis să-şi pună capăt zilelor. S-a născut în 10 septembrie 1942. A fost declarat erou anticomunist abia la câţiva ani după Revoluţie. Gestul lui n-a fost considerat unul disperat, pentru ca nu i l-a impus nimeni, ci supremul gest de demnitate al unui om care a refuzat convieţuirea cu răul. Aşa cum arată şi ultimele lui picturi, „Tăvălugul“ şi „Grota cu măşti“, autoincendierea sa a fost menită să sugereze că un om se pierde pe sine atunci când acceptă „tăvălugul istoriei“. „În ultima perioadă a vieţii sale a pictat mai mult folosind culori tari, dar şi diferite simboluri ale morţii. De altfel, chiar ultimul său tablou înfăţişează un peisaj în care pot fi văzute stalactite şi stalagmite construite din cranii umane. Pe spatele acestui tablou scria «Ende», adică «sfârşit» în limba germană, dar acest lucru l-am observat mult mai târziu“, a mărturisit Etelka Babeş, soţia martirului. În 1997, Liviu Babeş a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local l-a declarat post-mortem cetăţean de onoare al Braşovului.

The Free Romanian

În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeş prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, aparţinând lui Ion Raţiu. Articolul a fost apoi preluat şi de prestigiosul „The Sunday Times“. Raţiu avea să devină, după Revoluţie, preşedinte de onoare al fundaţiei „Liviu Cornel Babeş“.

Protestul lui Palach

În 19 ianuarie 1969, în semn de protest faţă de intervenţia Uniunii Sovietice în Cehoslovacia, Jan Palach, un student praghez de 21 de ani, şi-a dat foc pe treptele Muzeului Naţional.
Palach a devenit un simbol naţional, cehii comemorând anual ziua de 19 ianuarie.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: