Congresul INTER-ASSO, dedicat braşovenilor din „Garda Tineretului Român“ din Braşov

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 25.06.2018

• Aproape 100 de securişti şi cam tot atîţia informatori au hăituit şi distrus, vreme de 32 de ani, vieţile a 15 tineri braşoveni, majoritatea şagunişti
La Braşov are loc în perioada 24-26 iunie Congresul Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului din Europa de Est(Inter-Asso). Organizaţia reuneşte Asociaţiile Foştilor Deţinuţi Politici din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Germania, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Moldova, România, Slovacia, Slovenia, Cehia şi Ungaria şi şi-a propus colaborarea internaţională pentru cercetarea şi evaluarea juridică a crimelor comunismului. Astăzi, la ora 17.30, la Centrul Cultural Reduta, congresul va comemora împlinirea a 60 de ani de la arestarea membrilor organizaţiei de rezistenţă anticomunistă „Garda Tinereului Român“ din Braşov, formată din 15 tineri braşoveni, majoritatea foşti şagunişti. Unul dintre ultimii supravieţuitori ai organizaţiei, condamnat în 1958 la 15 ani de detenţie, este braşoveanul Octav Bjoza, preşedintele AFDPR şi subsecretar de stat pe problemele luptătorilor anticomunişti. La deschiderea lucrărilor va avea loc şi vernisarea unei expoziţii care cuprinde documente din arhivele Securităţii despre Garda Tineretului Român Braşov. Prima zi a evenimentului se va închiea cu prezentarea piesei de teatru: „Mislea Camera 4” – un spectacol regizat de Petru Ionescu, după un scenariu al Silviei Codreanu, ea însăşi protagonista unui rol inspirat din personalitatea Aspaziei Oţel Petrescu. Piesa vorbeşte despre drama femeilor din închisorile politice comuniste. Intrarea este liberă.

Octav Bjoza, neobositul luptător anticomunist

Octav Bjoza are 80 de ani şi este membru fondator al AFDPR din 1990, vicepreşedinte al filialei Braşov din 2003, preşedinte al filialei Braşov din 2006, vicepreşedinte la nivel naţional din 2007, ales de Congresul de la Mamaia, apoi preşedinte(întîi interimar) al AFDPR, din decembrie 2008. Fost deţinut politic, a fost arestat pe 25 iunie 1958, pe vremea cînd era student, pentru că a făcut parte din Garda Tineretului Român, o organizaţie de luptă împotriva comuniştilor cre nu avea însă nicio legătură cu legionarii. În octombrie ’58, a fost condamnat pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale“ la 15 ani de muncă silnică şi la 10 ani de „degradare civică“. A trecut prin penitenciarele Codlea, Gherla, Văcăreşti, Jilava, Galaţi, Brăila şi lagărele de exterminare de la Strîmba, Stoiceşti, Salcia, Bacul 4, Grind-Periprava. În 26 iunie 1962 a fost eliberat, după 4 ani de detenţie grea. În următorii 27 de ani a fost însă urmărit pas cu pas şi hărţuit de Securitate. Din decembrie ’89, Octav Bjoza şi-a continuat lupta împotriva comunismului şi a „foştilor“ tovarăşi, printre altele dînd publicităţii mai multe liste cu informatori şi foşti securişti braşoveni.

89 de securişti şi 95 de informatori au distrus vieţile a 15 tineri

Garda Tineretului Român, din care a făcut parte şi Octav Bjoza, a pornit în 1957 ca un cerc literar, iar apoi „a deviat“, ca urmare a înăbuşirii în sînge a Revoluţiei din Ungaria, de către tancurile sovietice, iarna lui ’56. În toată România, studenţii au ieşit în stradă, însă ecourile au fost fie imediate, fie mai tîrzii. „Noi eram 15 tineri, majoritatea şagunişti, fie încă elevi, fie studenţi“, povestea în anul 2006 Octav Bjoza. Era anul în care preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Braşov a pus la dispoziţia Monitorului Expres două liste cu numele a 89 de securişti şi 95 de informatori, o armată de soldaţi ai regimului comunist, care au distrus vieţile a 15 oameni. Cei 15 erau foşti liceeni, majoritatea şagunişti, membri ai organizaţiei subversive anticomuniste „Garda Tineretului Român“ din Braşov. Toţi cei 15 tineri au fost arestaţi de Securitate în ziua de 25 iunie 1958. După un simulacru de proces, cei 15 au primit condamnări însumînd 300 de ani de pedeapsă. Cei 15 oameni nu au fost însă cu adevărat liberi nici după ce au părăsit puşcăriile. Nu au avut nici o zi de libertate pînă în decembrie ’89.

Condamnaţi la 232 de ani de muncă silnică şi 150 de ani de degradare civică

„Am făcut manifeste în ciornă, apoi am pus la cale construirea unei tipografii clandestine, care a început prin sustragerea de litere de plumb din tipografii. Aveam un statut şi un plan de acţiune“, povesteşte Bjoza. În plus, toţi membrii GTR erau înscrişi la cluburi de tir. Aveau de gînd să ia legătura cu partizanii din munţi, conduşi de Ioan Gavrilă Ogoranu. „Din păcate, cînd ne-am propus noi acest lucru, au fost prinşi ultimii şase membri ai grupului Ogoranu“, povesteşte Bjoza. A urmat apoi şi arestarea celor 15 tineri braşoveni, în aceeaşi zi, 25 iunie 1958, în toate oraşele din ţară în care ei se aflau atunci. Procesul a durat de la ora 7.00 pînă la ora 23.00. Completul de judecată nu s-a zgîrcit cu pedepsele. 15 tineri, cu vîrste între 17 şi 19 ani, au reuşit să însumeze o pedeapsă de 232 de ani de muncă silnică şi 150 de ani de degradare civică. Iar pedeapsa s-a răsfrînt şi asupra familiilor: părinţii celor 15 au fost daţi afară din servicii şi din case, fiind lăsaţi să se descurce care cum o putea. În condamnarea lui Octav Bjoza, se pomeneşte că „inculpatul s-a organizat împreună cu alţi inculpaţi şi au activat în cadrul organizaţiei subversive anticomuniste Garda Tineretului Român din Braşov, care avea ca scop răsturnarea pe calea violenţei a regimului democratic popular“.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: