Comunitatea Bisericii Negre dezvelește luni, 25 iunie, la ora 16.00, în incinta lăcașului de cult, placa comemorativă închinată memoriei victimelor Procesului Biserica Neagră din 1958, condamnați din motive politice, printre ei fiind și prim-preotul Dr. Konrad Möckel. Cu aecastă ocazie va fi prezentat public și portretul sculptat al prim-preotului Dr. Konrad Möckel. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei la Biserica Neagră a participanților la cel de-al XXIII-lea Congres al Inter-Asso, organizație care reunește asociațiile foștilor deținuți politici din Europa de Est. Perioada în care Dr. Konrad Möckel (1892-1965) a fost prim-preot al Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov (1933-1958) a fost marcată de tragediile cauzate de cele două ideologii totalitare care au marcat secolul al XX-lea: fascismul/nazismul și comunismul. Datorită faptului că Dr. Konrad Möckel a încercat să răspundă acestor două mari provocări prin aprofundarea credinței, acesta a intrat în conflict cu ambele mișcări, în fond, ateiste. Grija lui pastorală pentru educația confesională a tineretului comunității brașovene, precum și angajamentul său pentru temperarea înclinației spre emigrare în Germania de Vest a enoriașilor săi, au fost interpretate de aparatul represiv al regimului comunist ca activități subversive. Pornind de aici, Securitatea a construit rolul său cheie într-un proces politic, pe care propaganda comunistă l-a etichetat în 1958 ca Procesul Biserica Neagră. Procesul Biserica Neagră a fost folosit în anii ce au urmat sentinței din 1958 drept material didactic pentru formarea cadrelor Securității la Moscova. Procesul Biserica Neagră, precum și celelalte procese politice care i-au urmat, precum Procesul Scriitorilor Germani, procesele Prejba sau Lacul Sfânta Ana, au avut drept scop supunerea necondiționată a populației față de puterea politică, inhibarea oricăror acte de nesupunere sau a oricăror inițiative autonome ale comunității săsești, cu alte cuvinte să renunțe la reflexul cu cea mai mare tradiție colectivă, cel al organizării și administrării pe bază etnică. Emigrarea sașilor poate fi interpretată și drept una dintre consecințele stării de resemnare induse de propaganda atașată acestor procese etnicilor germani care de fapt încercau doar să-și construiască o viață mai bună și să își păstreze tradițiile de secole în România anilor 1950.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
