Doi studenţi braşoveni au un proiect în sprijinul silvicultorilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Florin Beleaua

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 13.03.2018

• Florin Beleaua şi Adrian Florea au inventat o metodă de determinare a volumului de buşteni ce urmează a fi transportaţi sau depozitaţi, înlocuind astfel dispozitive clasice, care dau erori destul de mari
Doi studenţi ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere de la Universitatea „Transilvania“ din Braşov au iniţiat un proiect prin care studiază diferite metodele de măsurare a volumului de masă lemnoasă. Prin proiectul lor, Florin Beleaua şi Adrian Florea încearcă să arate plusurile şi minusurile fiecărei modalităţi de determinare a volumului - mai noi sau mai vechi, în contextul în care, în România, toleranţa faţă de diferenţele de măsurare este foarte mică şi tinde spre zero, deşi ştiinţific este demonstrat că cifrele variază de la o măsurătoare la alta. Proiectul celor doi tineri de la Silvicultură a fost prezentat sîmbătă, în cadrul unui workshop la care au participat studenţi de elită din ţară şi viitori angajaţi în industria forestieră, beneficiari ai burselor Holzindustrie Schweighofer. La evenimentul găzduit de corpul S al Universităţii „Transilvania“ şi-au mai prezentat lucrările (fie terminate, fie în curs de documentare) şi alţi studenţi de la Facultatea de Ingineria Lemnului din Braşov - care au ales să studieze comportamentul anumitor tipuri de materiale lemnoase în diferite condiţii, dar şi de la facultăţile de silvicultură de la Suceava şi Cluj, care s-au axat pe măsurarea volumului de lemn colectat din păduri. Bursele Holzindustrie Schweighofer, oferite acestor studenţi, au fost repartizate în acest an, în mod egal, către Facultatea de Silvicultură a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului de la Universitatea „Transilvania“ şi Facultatea de Horticultură, Secţia Silvicultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, fiecare instituţie de învăţămînt primind cîte şase.

Proiectele vor deveni teme de licenţă pentru studenţii bursieri

Tema referitoare la tehnologiile moderne de măsurare şi determinare a volumului buştenilor a fost abordată de mai mulţi studenţi de anul III, de la Suceava, Cluj şi Braşov, care au venit cu tipuri inovative de stabilire a volumului de lemn, de la cele prin imagini 2D sau 3D, la cea a scanării cu Computerul Tomograf, exact ca în cazul corpului uman. Echipa de la Facultatea de Silvicultură din Braşov, formată din Florin Beleaua şi Adrian Florea, s-a remarcat însă prin evidenţierea unei metode de măsurare despre care cei doi spun că, deocamdată, nu este folosită la potenţial maxim în România, deşi ea i-ar scuti de multe bătăi de cap pe cei care au de determinat volumul de buşteni pe care îi transportă sau depozitează. „Metoda este cunoscută ca GeoSLAM şi presupune folosirea unui dispozitiv care formează o imagine 3D a stivei de lemn, pe baza căreia se determină volumul. Imaginea va fi încărcată într-un dispozitiv dotat cu un soft ce va calcula volumul, în funcţie de material şi de golurile dintre piese. De exemplu, la o stivă oarecare de lemn, acesta are un factor de aşezare care reprezintă spaţiile dintre lemne. Eroarea este mai mică decît la măsurătorile cu dispozitivele clasice. Este o măsurătoare care se foloseşte în România doar la fabricile foarte mari, însă, din punctul nostru de vedere, este o metodă care poate fi dezvoltată şi îmbunătăţită pentru a înlocui, în pădure, clupele forestiere sau alte dispozitive clasice, care dau uneori erori destul de mari“, a povestit Adrian Florea.

„O soluţie optimă pentru determinarea volumului de lemn“

Abordarea celor doi studenţi de anul III de la Facultatea de Silvicultură şi Amenajări Forestiere din Braşov a atras atenţia reprezentanţilor Holzindustrie Schweighofer, prezenţi la Braşov în week-end, pentru a participa la prezentarea proiectelor susţinute de studenţii beneficiari ai burselor. „Cred că este o soluţie optimă de determinare a volumului de lemn, înainte de intrarea pe poartă, şi mă bucur că aţi abordat-o voi“, a spus coordonatorul Programului de Burse Schweighofer, Vasile Varvaroi. „În ziua de azi avem nevoie de soluţii cît mai inovatoare în ceea ce priveşte măsurarea buştenilor, a lemnului. După cum ştim, metodele tradiţionale presupun şi un consum mare de timp, dar şi erori destul de mari. Aceste noi sisteme de măsurare ce aduc o mai mare productivitate în ceea ce înseamnă cubarea şi măsurarea lemnului, ar aduce un beneficiu foarte mare întregii industrii, tocmai prin timpul redus şi prin eliminarea erorilor. În fabricile noastre de cherestea, noi folosim metode electronice de măsurare, verificate şi validate de Biroul Român de Metrologie. Asta nu înseamnă însă că nu sîntem în permanenţă deschişi către noi metode de măsurare, cît mai rapide şi cît mai corecte, iar acesta este unul dintre motivele pentru care îi încurajăm pe studenţi în proiectele lor de cercetare“, a spus Vasile Varvaroi, manager Achiziţii şi coordonatorul Programului de Burse Schweighofer.

Studenţii, îndemnaţi să se orienteze spre partea practică a profesiei

Dincolo de partea teoretică a proiectelor prezentate sîmbătă, care pentru mulţi dintre studenţii bursieri vor deveni şi teme de licenţă sau de masterat, tinerii sînt încurajaţi de specialiştii din domeniu să se orienteze cît mai mult spre partea practică a viitoarei lor profesii şi să încerce să verifice şi „în teren“ sau în laborator, cît mai multe dintre informaţiile acumulate la cursuri. „Pe lîngă susţinerea financiară, prin programul de burse, noi am sprijinit facultăţile de Silvicultură din Suceava şi Braşov prin dotarea cu echipamente moderne de cercetare, tocmai în acest scop. În plus, avem programe prin care studenţii merituoşi vin în fabricile noastre, văd ce se întîmplă acolo şi ce înseamnă un proces industrial într-o fabrică performantă. Sperăm ca în continuare, tinerii să profite de aceste oportunităţi“, a mai spus coordonatorul Programului de Burse.

Industria forestieră şi a lemnului duce lipsă de specialişti bine pregătiţi

De altfel, se pare că în industria forestieră şi industria lemnului, lipsa specialiştilor care să aibă suficiente cunoştinţe şi la nivel practic este o adevărată problemă. De aceea, experţii care au acumulat experienţă în domeniu îi sfătuiesc pe tinerii studenţi să se inspire cît mai mult din realităţile de zi cu zi. „Pe noi, ca vînzători în contact permanent cu piaţa de produse, asta ne interesează: un viitor angajat care să ştie să pună cît mai mult în practică informaţiile acumulate. În acest moment, compania noastră, dar probabil şi altele din domeniu, se confruntă tocmai cu această problemă: găseşte foarte greu specialişti pe piaţă. Există, în plus, şi o mare discrepanţă între cunoştinţe şi aşteptările salariale ale viitorilor angajaţi. Eu cred că tinerii, în mare măsură, nu sînt ancoraţi mai deloc în realitate. De aceea, în primul rînd, trebuie să îi formăm spre această direcţie practică. Miza este să reuşeşti să îţi ţii oamenii buni“, a spus, la rîndul său, Ştefan Urs - product manager placaj & panel la Holver Braşov, partener în Programul de Burse.

Cercetările aplicate, o modalitate de formare a viitorilor specialişti

Bursele oferite studenţilor de la facultăţile de silvicultură şi facultăţile de industria şi prelucrarea lemnului din ţară reprezintă una dintre modalităţile prin care marii investitori din domeniu încearcă să îşi formeze cît mai devreme potenţialii angajaţi. De altfel, şi studenţii încep să o perceapă ca atare. „Această bursă, timp de zece luni, îmi permite să fac proiectul pe care mi l-am propus, alături de colegul meu. Este o oportunitate foarte bună pentru noi. Pe mine mă încurajează foarte mult să merg mai departe şi să învăţ, şi teoretic şi practic, anumite aspecte din acest domeniu“, a spus Adrian Florea, studentul din Vatra Dornei care a ales Braşovul pentru a-şi face studiile la Silvicultură, deşi avea la dispoziţie, mai aproape de casă, şi facultatea similară de la Universitatea din Suceava. „Am vrut să vin la cea mai bună facultate de profil“, a explicat el, pentru a arăta că este decis să înveţe cît mai bine tot ce este legat de profesia sa.

Campaniile de plantare, activitate voluntară şi practică utilă pentru studenţi

Programul de burse, ca parte a acţiunilor de responsabilitate socială, este completat de Schweighofer prin susţinerea unei clase de învăţămînt profesional, în sistem dual, la Moineşti, unde se pregătesc 28 de viitori specialişti în meseriile de electrician şi mecanic dar şi de „Luna împăduririi“, care va începe în aprilie. Acesta este un program de plantare de arbori în zonele cu probleme de regenerare forestieră, la care, de asemenea, studenţii sînt încurajaţi să participe în număr cît mai mare, atît pentru a-şi pune în practică cunoştinţele, cît şi pentru a-şi îmbunătăţi activitatea de voluntariat. „În acest an, programul nostru de reîmpădurire se va desfăşura în judeţele Covasna şi Suceava, în munţii Călimani. Vă încurajez să participaţi la astfel de acţiuni de voluntariat, să plantaţi şi să contribuiţi astfel la reîmpădurerea anumitor zone“, le-a transmis studenţilor Vasile Varvaroi, coordonatorul Programului de Burse Schweighofer.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: