Cum ar trebui să arate Braşovul

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN, 17.10.2005

* Arhitecţi, istorici de artă şi specialişti în domeniul restaurării monumentelor istorice, alături de parlamentari, edili din localităţile braşovene şi consilieri locali şi judeţeni au discutat sîmbătă despre dezvoltarea urbanistică a oraşului

Specialiştilor nu prea le este pe plac felul în care dezvoltarea oraşului atentează la conservarea arhitecturii Braşovului istoric. Cam asta a fost concluzia întîlnirii la care au participat arhitecţi, istorici de artă şi specialişti în domeniul restaurării monumentelor istorice, dar şi parlamentari, primari şi consilieri locali şi judeţeni. Cu toţii şi-au dat întîlnire sîmbătă, la „Casa Baiulescu“, unde a avut loc simpozionul „Dezvoltarea urbanistică a Braşovului. Braşovul încotro...?“. Evenimentul a fost organizat de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Iar printre oaspeţi s-au numărat academicianul Răsvan Theodorescu, fostul ministru al culturii, şi prof. dr. Paul Niedermaier, preşedintele Comisiei Regionale de Monumente Istorice. Primarul Braşovului a lipsit de la conferinţă, iar Consiliul Local a fost reprezentat doar de consilierul Minerva Gurgu.
Vilele ameninţă Scheiul
Paul Niedermaier este îngrijorat de felul în care începe să arate Scheiul. El crede că acest ansamblu, unic în România prin casele mici şi pitoreşti, riscă să-şi piardă specificul din cauza „vilelor de mari dimensiuni, construite cu sau fără autorizaţie, care prezintă nişte forme capricioase şi agresive“. Preşedintele Comisiei Regionale de Monumente a criticat şi proiectul municipalităţii de reabilitare a toaletei publice din Piaţa Prundului. În opinia sa, o astfel de clădire nu-şi avea locul în vecinătatea bisericii Sf. Nicolae şi a Primei Şcoli Româneşti.
Ce nu-i place arhitectului
Arhitectul braşovean Edmund Olsefszky e supărat că edilii nu ţin cont de opiniile specialiştilor atunci cînd hotărăsc restaurarea unor monumente. „Aşa-zisa modernizare a Străzii Republicii, oportună din perspectiva înlocuirii reţelelor, se face pe baza unui proiect care nu se respectă. Ca estetică, lucrarea este amorfă şi nu aduce nici o valoare în plus pietonalului. Se pare că persoane necalificate schimbă soluţiile după bunul lor plac. În aceste condiţii, munca specialiştilor se dovedeşte inutilă“, se plînge Edmund Olsefszky. Lui nu-i place nici cum arată acum strada Michael Weiss. Nu-i plac nici zidurile Cetăţii Braşovului şi nici cele două turnuri, a căror tencuială, crede arhitectul, ar fi trebut să aibă patina timpului. Olsefszky s-a arătat reticent în privinţa reconstruirii vechilor porţi ale oraşului.
Tunel sub Tîmpa
• Una dintre marile probleme ale Braşovului o reprezintă circulaţia în zona istorică şi lipsa parcărilor. Mihai Sîrbu, arhitectul-şef al judeţului, spune că firma Search Corporation se va ocupa de realizarea studiului de circulaţie aferent noului Plan urbanistic general al Braşovului. Aristotel Căncescu, şeful CJ, crede că trebuie găsită o soluţie de asigurare a legăturii între cartierul Schei şi restul oraşului, fie prin construirea unui drum care să se lege de drumul Poienii, fie prin realizarea unui tunel pe sub Tîmpa.

„Braşovul este unul din judeţele cu cel mai bogat patrimoniu istoric. Este de datoria noastră să încercăm să conservăm cît mai multe dintre obiective, care pot fi transformate apoi în adevărate atracţii turistice. Este vorba despre zidurile vechi ale Braşovului, diverse monumente din municipiu, dar şi despre mai multe cetăţi din judeţ, printre care cele din Rîşnov, Rupea şi Făgăraş.“
Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean

„Cel mai rău îmi pare că în ultimii ani nu s-a putut face nimic pentru restaurarea Cetăţii Făgăraşului. În materie de turism, această cetate, una dintre cele mai mari din sudul Transilvaniei, ar putea deveni o adevarată mină de aur pentru turism. Nu trebuie să ne ferim să facem săli de conferinţe, hoteluri, restaurante, muzee în cetăţi. Este un lucru normal, care poate atrage foarte mulţi turişti. Restaurarea Cetăţii Făgăraşului presupune însă fonduri foarte mari, de care Consiliul Judeţean nu dispune. Banii pot fi alocaţi de Banca Mondială, în baza unui proiect.“
Răsvan Theodorescu, academician

„N-am putut ajunge la seminar deoarece mi s-a părut mult mai important să particip la discuţia referitoare la viitorul imediat al societăţii Tractorul, care se află într-o situaţie extrem de grea. Este vorba despre mai mult de 3.000 de oameni care riscă să-şi piardă locurile de muncă. Îi transmit arhitectului Olsefszky că lucrările la Strada Republicii sînt făcute în primul rînd pentru înlocuirea tuturor reţelelor subterane. Cu această ocazie refacem şi pavimentul. Există foarte multe păreri în această problemă şi fiecare are interesul său.“
George Scripcaru, primarul Braşovului

„Politicienii vin şi pleacă şi mulţi dintre ei au doar o gîndire intuitivă. De aceea, este necesar să ne lăsăm pe mîna specialiştilor. Este un lucru de excepţie că Braşovul şi-a recăpătat măreţia istorică, prin acţiunile de restaurare întreprinse de Consiliul Judeţean.“
Otilian Neagoe, senator PSD

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: