Ce trebuie să ştim despre noua Lege de funcţionare a poliţiei

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Grădinaru, 07.11.2017

• „Scopul modificărilor nu este ca România să devină stat poliţienesc, ci de a proteja persoanele de bună-credinţă“, spune purtătorul de cuvînt al IPJ, Ionuţ Marin
Modificările aduse Legii de funcţionare a Poliţiei au stîrnit reacţii vehemente în mass-media, motiv pentru care reprezetanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov au ţinut să puncteze cele mai frecvente proceduri de acţiune ale poliţiştilor, care privesc direct interacţiunea cu cetăţenii - legitimarea, încătuşarea, conducerea la sediul poliţiei. Aceste proceduri se introduc în Legea de funcţionare a Poliţiei, pentru a fi cunoscute de toţi cetăţenii, nu doar de către angajaţii MAI, ca proceduri interne. „Prin prevederile propuse, nu se va mai putea invoca necunoaşterea legii Scopul acestor modificări nu este ca România să devină stat poliţienesc, de a restrînge dreptul cetăţenilor, aşa cum poate s-a vehiculat, ci de a proteja persoanele de bună-credinţă. Acestea nu au decît de cîştigat“, a spus subcomisar Ionuţ Marin, purtător de cuvînt al IPJ Braşov, ieri, într-o conferinţă de presă.

Legitimarea

Una dintre prevederi, pe care mulţi cetăţeni nu o cunosc întocmai, este cea care presupune legitimarea. „Legea stabileşte dreptul poliţistului de a legitima şi de a stabili identitatea persoanelor, iar în acest proiect sînt enumerate explicit şi detaliat situaţiile în care se justifică această măsură“, a spus Ionuţ Marin. Situaţiile în care cetăţeanul este obligat să se legitimeze sînt atunci cînd persoana încalcă dispoziţiile legale ori există suspiciunea că pregăteşte au a comis o faptă ilegală, dacă există suspiciunea că fost prezentă la locul săvîrşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile avînd legătură cu fapta sau dacă persoana solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie, ori cînd, din cauza vîrstei, stării de sănătate, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanţe, necesită sprijinul organelor abilitate. De asemenea, mai trebuie să se legitimeze persoana care este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice. Alte cazuri de legitimare sînt cînd persoana încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat, cu ocazia unor controale sau razii sau dacă există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.

Conducerea spre sediul Poliţiei

Legea mai spune că poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, în mai multe situaţii: cînd nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori dacă există suspiciuni cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate, dacă există suspiciunea că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală sau dacă periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, ordinea publică sau alte valori sociale. Mai ajunge la sediul poliţiei şi persoana care a săvîrşit în flagrant o faptă prevăzută de legea penală, dacă este dată în urmărire sau este necesară executarea unui mandat, dacă a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere, a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenţie sau din unitatea în care executa măsura internării medicale sau dacă nu respectă măsura luării în custodie publică. În momentul în care e condus la sediul poliţiei, cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la motivele conducerii (înainte de iniţierea măsurii) şi la drepturile ce-i revin (la ajungerea la sediul poliţiei), precum şi la acela de a fi asistat de un avocat şi de a nu da nici o declaraţie în absenţa acestuia. Persoana are totuşi obligaţia legală de a comunica datele de identificare şi informaţiile necesare înlăturării unei stări de pericol iminent, de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane cu privire la măsura luată sau de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini. În plus, cetăţeanul are şi dreptul de a fi consultat de un medic, la alegere, pe cheltuiala sa, şi de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima. Verificarea situaţiei persoanei conduse la sediul poliţiei şi luarea măsurilor legale se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă.

Controlul corporal şi al vehiculului

Mai departe, persoana condusă la sediul poliţiei este supusă, în toate cazurile, controlului corporal, al bagajelor şi vehiculului, în scopul identificării unor arme, obiecte sau substanţe ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, ori a căror prezenţă este de natură să creeze un pericol pentru ordinea publică. Controlul corporal şi al bagajelor persoanei legitimate, precum şi a vehiculului utilizat de aceasta se face în scopul ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară. Controlul corporal este sumar şi se realizează cu respectarea demnităţii umane, mai prevede legea.

Încătuşarea

În ceea ce priveşte încătuşarea, poliţistul are dreptul de a folosi cătuşe sau alte mijloace de imobilizare adecvate împotriva persoanei ce face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei. Mai poate fi încătuşată şi persoana care este cunoscută cu un comportament violent, cea care a comis sau este suspectă de săvîrşirea unei infracţiuni cu violenţă ori de terorism sau a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere ori s-a sustras de la executarea unei măsuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate. De asemenea, poliţistul mai poate recurge la cătuşe şi dacă dotările mijlocului de transport utilizat sau itinerariul de deplasare nu permit adoptarea altor măsuri care să prevină săvîrşirea unor acţiuni violente sau fuga. Nu se folosesc cătuşele împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, împotriva persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.

Noi infracţiuni

Noua lege prevede şi cîteva noi infracţiuni, cum ar fi împiedicarea poliţiştilor de a-şi face treaba, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă sau adresarea de injurii poliţiştilor - închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Şi petrecăreţii „recidivişti“ riscă închisoare de la 3 luni sau 2 ani. Astfel, devine infracţiune „împiedicarea poliţistului să-şi exercite obligaţiile de serviciu“ referitoare la luarea unor măsuri pentru: constatarea săvîrşirii, în flagrant, de infracţiuni sau contravenţii, ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanelor aflate într-o stare de pericol sau legitimarea, controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat. Pedeapsa propusă este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. O altă infracţiune este întrebuinţarea în public de cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu devine infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. De asemenea, tot infracţiune este şi continuarea săvîrşirii unor fapte prin care se tulbură folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil, prin ignorarea avertismentelor lansate de agentul constatator şi după aplicarea amenzii prevăzute de lege, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni sau 2 ani. Cele mai dese situaţii se referă la redarea de muzică, la intensitate mare, în imobile cu destinaţia de locuinţe şi organizarea de petreceri cu caracter privat în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe.

Amendă mai mare pentru cei care refuză legitimarea

O altă noutate constă în faptul că va creşte sancţiunea pentru refuzul de legitimare, de la amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei la amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 de lei. În condiţiile în care în cazul controlului poliţistului rutier, lipsa documentelor se sancţionează cu amendă de pînă la 1.000 de lei, de multe ori fiind vorba de persoane care uită aceste documente, cu atît mai mult în cazul în care ne referim la un refuz, la o intenţie clară de a nu răspunde unei solicitări legitime a poliţistului, această faptă trebuie sancţionată mai drastic. Poliţistul are dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri poliţieneşti să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să ţină mîinile la vedere sau să adopte o poziţie inofensivă care exclude săvîrşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva acestuia.
Se interzice solicitarea adoptării poziţiei culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi copiilor. În înţelesul prezentei legi, prin atac armat se înţelege atacul săvîrşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

Prezumţia de intenţie a unei acţiuni violente îndreptată împotriva poliţistului

În plus, se introduce prezumţia de intenţie a săvîrşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului dacă o persoană refuză să se conformeze solicitărilor poliţistului (să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să ţină mîinile la vedere sau să adopte o poziţie inofensivă care exclude săvîrşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva acestuia) sau de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost somată prin cuvintele „Stai, poliţia! - Nu te apropia!“.

Cînd poate intra poliţia într-o locuinţă

Legea mai reglementează situaţiile cînd poliţistul are dreptul de a intra într-un spaţiu privat fără acordul proprietarului. Prin urmare, poliţistul are dreptul de a pătrunde într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat în orice mod ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără învoirea acesteia sau a reprezentatului legal, în cîteva cazuri: dacă există indicii că în acel spaţiu se află o persoană a cărei viaţă sau integritate corporală este pusă în pericol sau o persoană decedată, dacă în acel spaţiu se află autorul unei infracţiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită şi dacă în acel spaţiu se află autorul unui act terorist.
Poliţistul poate pătrunde în spaţiul respectiv, inclusiv prin folosirea forţei dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor, precum şi în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu.
După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii sau actului terorist, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, cu excepţia situaţiei în care obţine consimţămîntul de a rămîne. Cu această ocazie nu se fac acte specifice percheziţiei domiciliare. În situaţia în care este necesară luarea unor măsuri de conservare a locului săvîrşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă, poliţistul are dreptul să îndepărteze temporar persoanele din spaţiul respectiv sau să solicite acestora să rămînă pe loc pînă la identificarea lor.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: