• La „Casa Mureºenilor“ poate fi admiratã, pînã la sfîrºitul lunii octombrie, o colecþie unicã de evantaie
100 de evantaie din fildeº, sidef, bambus, lemn, abanos, cu modele florale în folie de aur, argint, mãtase, pictate, brodate, dantelate, cu pene. Sînt doar jumãtate din colecþia de evantaie a doamnei Aurelia Veronica Filimon, fiica întemeietorului Muzeului de Arheologie ºi Etnografie din Tîrgu Mureº. Pot fi admirate evantaie din începuturile existenþei lor, aduse în Europa din China, Filipine, Vietnam, apoi piese din papirus, litografiate, din dantelã, voal sau satin pictat. Nu lipsesc penele de struþ, bambusul sau paiul de orez ºi fildeºul, iar, din secolul XX, în expoziþie pot fi vãzute piese din celuloid ºi hîrtie, ca ºi produse industriale cu destinaþie turisticã. Motivele pictate conþin scene biblice, romantice, pastorale, curse de cai, ca ºi autografe pe care fetele, la bal, le colecþionau de la iubiþii lor. Iar evantaiele sînt de mãrimi diferite, de la miniaturile pentru pãpuºi la cele de 2-3 metri pãtraþi, fixate pe pereþi ca decoraþiuni interioare. Printre raritãþile pe care colecþionara le-a adus la Braºov se remarcã evantaiul cu autograful reginei Maria. Cu adevãrat niºte opere de artã, aceste evantaie pot fi vãzute în muzeul „Casa Mureºenilor“ pînã la sfîrºitul lunii octombrie.
O istorie a evantaiului
Cele peste 100 de piese, create între secolele XVII ºi XX, au fost achiziþionate, vreme de 30 de ani, din þarã, ceea ce înseamnã cã doamnele noastre erau în permanenþã conectate la moda europeanã. Expoziþia este, de fapt, o istorie a evantaiului. Apãrut ca o necesitate de protecþie împotriva cãldurii, evantaiul a devenit un simbol al statutului social, fiind folosit de suverani ºi aristocraþi în timpul ceremoniilor religioase ºi de curte - un accesoriu vestimentar, la modã în diferite perioade istorice. Originea acestui obiect nu este cunoscutã, dar istoria lui începe acum trei mii de ani. În Egipt, în mormîntul lui Tutankhamon a fost descoperit un evantai din pene de struþ, realizat în jurul anului 1350 î.Hr. din aur cizelat, gravat, sculptat cu scene de vînãtoare. Primul evantai cunoscut în Europa este cel pãstrat la bazilica Sf. Ioan Botezãtorul din Monza (Italia), care a aparþinut reginei Teodolina a Lombardiei ºi care este datat din secolul al VI-lea. Astãzi, în Europa, numai în Spania evantaiul mai face parte din viaþa cotidianã, dar el este foarte prezent în þãrile calde din Orient, în special în Japonia.
Pasiune de trei decenii
Aurelia Veronica Filimon ºi-a descoperit pasiunea pentru evantaie în urmã cu mai bine de trei decenii. Adunatã cu multã trudã ºi migalã, colecþia a ajuns astãzi la peste 200 de evantaie. „«Virusul» de a colecþiona l-am primit de la tatãl meu, Aurel Filimon, care a întemeiat Muzeul de Arheologie ºi Etnografie din Tîrgu-Mureº. Pe lîngã aceastã colecþie de evantaie mai am acasã ºi o importantã colecþie de artã popularã, colecþie pe care am îmbogãþit-o permanent“, a spus ieri, la vernisajul expoziþiei, Aurelia Veronica Filimon. Cel mai valoros evantai adus în expoziþia de la Braºov este unul de colecþie, de origine japonezã, care poartã autograful Reginei Maria a României, pe atunci prinþesã, datat 23 februarie 1897. Pe acelaºi evantai se mai aflã inscripþii în limbile francezã ºi spaniolã, melodii pe portativ dedicate d-rei Zoe Arion al cãrei tatã a fost ambasadorul României la Sankt Petersburg între 1897 ºi 1908.
Cele mai vechi evantaie din colecþie
Cele mai vechi evantaie din bogata colecþie a Aureliei Veronica Filimon dateazã din secolele XVIII-XIX ºi sînt aduse de la Viena ºi de la Paris. „În vremea respectivã, evantaiele care ajungeau în þarã, aduse de doamnele din aristocraþia vremii, fãceau practic legãtura între moda europeanã ºi þara noastrã. ªi pe calea acestor evantaie moda europeanã ajungea în þãrile române“, a explicat Aurelia Filimon. Cel mai vechi evantai este datat în jurul anului 1740, adus de la Viena. Realizat pe schelet din fildeº, evantaiul este încrustat cu modele florale în folie de aur ºi argint. În mijloc are pictatã, într-un medalion oval, o miniaturã reprezentînd o doamnã cu o mandolinã. Frumuseþea lui constã ºi în faptul cã este brodat cu fir de aur, paiete ºi flori pictate.
De la mic la mare
Cele mai mici evantaie din expoziþie, mãsoarã doar 5 centimetri. Unul provine din Japonia, celãlalt din România. Acesta din urmã este compus din cinci plãci metalice, cu minifotografiile unor localitãþi turistice cum ar fi Lacul Roºu, Tuºnad sau Constanþa. Opusul acestora este un evantai destinat decoraþiunilor interioare, care are 145 de centimetri ºi provine din China. „Acest evantai are o anvergurã de circa trei metri, ocupînd un pere-te întreg“, spune colecþionara.
Evantaie pentru bogaþi ºi sãraci
Aurelia Filimon a colecþionat ºi evantaie simple, folosite ca obiecte de modã de cãtre femei cu resurse materiale mai modeste. „Femeile mai sãrace, copiau modelele de evantaie de la doamnele din înalta societate ºi îºi confecþionau singure astfel de obiecte, dar din materiale adaptate stãrii lor sociale“, spune colecþionara. În expoziþie atrag atenþia ºi cîteva evantaie publicitare, care dovedesc cã firmele, casele de modã sau magazinele foloseau, în secolele trecute, astfel de accesorii pentru a-ºi face reclamã. Pot fi vãzute într-una dintre vitrinele expoziþiei trei astfel de evantaie care fac reclamã farmaciei „Pasteur“ din Ciudad de Mexico, casei de modã „Puspoky Miklos“ din Cluj ºi un evantai turistic contemporan.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!