Gospodinele prepară astăzi ca să dea de pomană colăcei glazurați sau fiertură dreasă cu mirodenii ca ofrandă adusă sacrificiului întru credință
al celor 40 de ostași care au murit apărîndu-și credința
În a noua zi de martie, îi serbăm pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. Gospodinele pregătesc mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paștelui. Conform tradiției, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale moșilor, care durează pînă în 17 martie.
Credința populară a legat de fiecare sărbătoare un alai de obiceiuri și superstiții, iar Mucenicii nu fac excepție. Astăzi, 9 martie, cînd îi prăznuim, se spune că e bine să facem anumite lucruri, iar pe altele să le evităm.
Ofrandă în bucate
Mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sînt o ofrandă adusă sacrificiului întru credință a 40 de ostași creștini. Se mai numesc măcenici, sfințișori sau bradoși în unele colțuri ale țării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copți în cuptor, în formă de opt sau de om, glazurați cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinții martirizați au fost mai întîi aruncați în lac, mucenicii din aluat se prepară, în alte părți ale țării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierți sau copți, se dau de pomană de sufletul morților.
Legenda celor 40 de sfinți
Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinților 40 de Mucenici nu este bine să muncești și nici să-i pui pe alții să muncească pentru tine. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinților, un țăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut și i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor și le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, și-a semănat cîmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinții l-au pedepsit și i-au dat 40 de săptămîni de boală.
Obiceiuri strămoșești
La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinți a dat naștere mai multor obiceiuri creștine, dar și precreștine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocțiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea). În multe sate ale țării se adună în mijlocul curții gunoiul din ogradă și din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriți de rele și de boli tot anul. Cenușa este pe urmă presărată în jurul copacilor și în grădină. În Bucovina, se obișnuiește ca oamenii și în special tinerii să bată cîtă o mătanie pentru fiecare sfînt, sau, după cum spun unii, chiar cîte 40 de mătănii pentru fiecare sfînt, și aceasta pentru ca să dobîndească mulți ani, să fie sănătoși în decursul anului și, mai ales, pentru ca să afle bani ascunși în pămînt.
Un alt obicei este ca în ziua celor 40 de Sfinți bărbații să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de pești și va reuși să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins pește. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinți e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi și să mănînci 40 de peștișori sau chitici.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!