La sugestia președintelui Senatului, Parlamentul a adoptat ieri o declarație în care președintele României, CSM și Ministerul Public sînt acuzați că uzurpă dreptul exclusiv al Parlamentului de a avea supremația politică
Parlamentul a adoptat o Declarație în care președintele Klaus Iohannis, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) și Ministerul Public (Parchetul General) sînt acuzați de abuz de drept și de uzurpare a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, că urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13. Proiectul de declarație a Parlamentului a fost adoptat cu 203 de voturi pentru și 94 de voturi împotriva.
USR a cerut că votul să fie secret cu bile, iar PMP a cerut amînarea votului, ambele propuneri fiind respinse prin vot. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că nu se impune amînarea votului, afirmînd că proiectul de declarație a fost transmis cu mult timp înainte și depinde cum s-a gospodărit fiecare grup pentru a-și aduce contribuția la proiectul de declarație. Traian Băsescu (PMP), Cătălin Predoiu (PNL) și Vlad Alexandrescu (USR) s-au opus adoptării proiectului de declarație, criticînd atît textul, cît și inițiativa în sine. UDMR a susținut că textul putea fi mai bine formulat, însă a anunțat că va vota pentru adoptarea declarației.
Călin Popescu Tăriceanu, din partea grupului ALDE:
,,Vreau să înțelegem cu toții: președintele reprezintă statul și nu este șeful statului. Nu merge această instituție după formula din marină sau din armată: «Comanda la mine».
Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiția de spectator . Aceste acțiuni de discreditare a Parlamentului sînt lipsite de o motivație rațională. Parlamentul își asumă supremația politică față de toate celelalte instituții publice
Parlamentul ca expresie a suveranității naționale reprezintă societatea românească în ansamblul ei și cu toate componentele ei, îi reprezintă pe cei care au votat, dar și pe cei care nu s-au prezentat la urne. Parlamentul oglindește voința societății în timp ce președintele explică arhitectura instituțională a statului și o explică atunci cînd este necesar. Nimeni și nicio materie nu își poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului.
Eugen Nicolicea, PSD:
Declarația a pornit de la nevoia de a explica anumite art din Constituție. De foarte multe ori am invocat Constituția. În calitate de președinte al Comisiei juridice o să inițiem astfel de dezbateri publice pentru că este necesar ca parlamentarii, populația, media să înțeleagă exact prevederile constituției și să nu mai propage păreri contrare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. Suprem nu mai poate fi egal cu altcineva. Deci declarațiile unor colegi și anume că puterile sînt egale sînt lipsite de temei lingvistic și constituțional. Puterile sînt în echilibru, dar nu sînt egale. Nici nu pot să fie egale, sînt niște puteri care au atribuții diferite.
Este o declarație-explicație pentru că foarte mulți nu reușesc să citească Constituția, o citesc cam greu și cînd reușesc, nu o înțeleg. Președintele trebuie să fie arbitru, acum cred că președintele vrea să fie judecător-arbitru. Statul e cel care pune biruri, nu are treabă cu poporul.
Parlamentul e într-adevăr o institutuie centrală a democrației și nu este de conceput o democrație fără un parlament liber. Din această perspectivă sîntem total de acord. Proiectul se depărtează de spiritul și litera Constituției. Ceea ce se vede imediat e intoleranța față de o altă putere a statului, justiția, și lupta pentru supremație. Proiectul uită să enumereze și să indice o serie de atribuții prezidențiale, printre care dreptul de a veghea la buna funcționare a autorităților publice. Proiectul este pe alocuri neconstituțional. În contextul dat, proiectul mai suferă și de diferența dintre vorbe și fapte.
Anton Arpad, UDMR:
Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine să se fi dezbătut într-o comisie reunită ca să se facă aceste mici ajustări, dar în sine, textul este un semnal că ceva nu e în ordine: separația puterilor în stat, căci nu e corect ca o autoritate și nu mă refer doar la situația în care DNA cercetează cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanță, ci în cea în care alte autorități încearcă să influențeze decizii ale unor autorități alese pe ideea de oportunitate. Ca atare, dacă textul este așa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea să fie mai bine formulat pentru că sîntem convinși că trebuie să dăm un semnal clar că ceva nu este în ordine în structura noastră de separație a puterilor în stat.
Vlad Alexandrescu, USR:
Grupurile parlamentare ale USR consideră că proiectul acestei declarații neagă ordinea constituțională a României și nu va putea în niciun fel să voteze pentru adoptarea lui. Acest proiect de declarație pornește de la un fapt irelevant și propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul României nu va putea fi de acord, credem noi. Guvernul nu a emis OUG 13 în baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanța. Guvernul a uzat de un drept constituțional, de a da ordonanțe de urgență, pe care îl are doar în timpul sesiunii parlamentare. Caracterul de urgență a OUG 13, precum și situația extraordinară, au rămas pînă astăzi nedefinite și neacceptate de societate. (...) Președintele a apărat parlamentul arătînd că guvernul a greșit, Guvernul a recunoscut această greșeală și Parlamentul a întărit această judecată și acțiune rezidențială desfășurată în limitele constituției. Iată de ce ipoteza de la care pornește declarația este cu totul falsă. A doua teza fundamental greșită a declarației e viziunea eronată pe care o propune despre Parlament. Parlamentul nu e un monolit. După Revoluția Română, Parlamentul nu mai e niciun Marea Adunare Națională, el a devenit o pluralitate de partide și de voci politice. Acest mod de gîndire autoritaritară e profund periculos. E inacceptabil de a afirma o așa-zisă supremație politică a Parlamentului. Guvernul nu este o emanație a Parlamentului, este expresia majorității parlamentare. Dreptul guvernului de a emite legi este excepțional. A ataca o OUG la CCR nu aduce atingere în niciun fel rolului fundamental de legiuitor al Parlamentului. Este inacceptabilă calificarea drept «abuzivă» a sesizărilor adresate CCR de către instituții îndrituite prin lege să recurgă la o astfel de acțiune.
Grupul parlamentar al USR respinge cu fermitate încercarea declarației de a face clasamente de legitimitate între instituții sau autorități ale statului.
Traian Băsescu, liderul PMP:
La articolul 61 din Constituție și toate acestea le corelez cu elemente din declarație. Se spune așa: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Poporului român și unică autoritate legiuitoare. Oare ce înseamnă suprem «Înseamnă unic» Greșit. Sînt cei care ies în stradă, sînt ONG-uri, sînt președintele României. Cine v-a pus dragi parlamentari să mergeți la CSM să întrebați dacă dați grațiere pe 5 ani și ei v-au spus nu, pe 3. Și ați venit cu scufița în mînă la comisiile juridice cînd vă spune Constituția că sînteți cei care legiferează. Păi cine vă pune să vă căciuliți la alte instituții decît Parlamentul? Întotdeauna am apărat instituția din care am făcut parte și voi apăra Parlamentul ca om al acestei instituții. Vă sigur că nu putem face greșeli mai mare decît să dăm o declarație cu exagerări constiuționale și pe de altă parte să explicăm cine sîntem noi. Propunerea mea este: dacă se simte nevoia unei astfel de declarații, deși e proba de slăbiciune a instituției, propunerea mea este să fie revizuit foarte serios textul. Altfel, pe acest text, PMP va vota împotrivă, dar repet, din politețe, recomandarea este să fie revizuită această declarație și pusă în parametri constituționali corecți, recunoscînd tuturor instituțiilor drepturile lor.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!