Săcele, un magnet turistic în curs de descoperire

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 15.06.2005

Agenda Municipiului Săcele

Municipiul Săcele este poarta de acces spre două masive muntoase : Ciucaş şi Piatra Mare. Turiştii pasionaţi de drumeţii montane şi iubitorii sporturilor de iarnă vor găsi aici peisaje deosebit de atractive şi condiţii adecvate pentru practicarea unor sporturi (parapantă, pîrtii de schi şi sărituri, telescaun). Munţii Piatra Mare sînt caracterizaţi printr-o mare diversitate a configuraţiei reliefului. Masivul Ciucaş este unul dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare ţinuturi cu un aspect impunător. Spre Munţii Piatra Mare se poate merge dinspre Săcele pe 7 trasee. Pitorescu traseelor este dat de existenţa a numeroase văi (Valea Gîrcinului, Valea Baciului, Valea Cernatului, Valea Morii) şi alte obiective de interes peisagistic (Peştera de Gheaţă, Piatra Scrisă, Prăpastia Ursului , canionul „7 Scări“ - în imaginea de sus, cheile şi cascada în roci calcaroase Tamina, vîrful Piatra Mare).
Cabana Bunloc, situată pe traseul spre Munţii Piatra Mare, este în raza municipiului Săcele şi de aici se poate urca folosind telescaunul.
Se pot practica sărituri cu parapanta, pe trambulina artificială - singura din ţară; de asemenea, există 3 pîrtii de dificultate medie (Pîrtia Baciului, Pîrtia Bîrsei, Plaiul Mocanilor).
Municipiul Săcele este, de asemenea, poarta de acces spre Masivul Ciucaş dinspre judeţul Braşov, prin pasul Bratocea, zona de agrement Babarunca fiind în perimetrul administrativ al Municipiului Săcele. În drumul spre cabană turistul va întîlni în cale popasul Brădet, precum şi un restaurant recent construit. De asemenea, Poiana Angelescu - unde se află un restaurant amenajat în stil tradiţional este locul unde au loc sărbători locale, constituind de asemenea un loc de recreere adecvat. Munţii Postăvaru şi Piatra Mare, cunoscuţi împreună şi sub denumirile de Munţii Timişului sau Munţii Bîrsei, sînt situaţi în Carpaţii de Curbură, în sudul întinsei depresiuni intramontane a Braşovului. Aceşti munţi şi-au cîştigat un binemeritat renume prin peisajul armonios şi original, prin pîrtiile lor de schi cu grade variate de dificultate, prin calitatea deosebită a dotărilor turistice şi, nu în ultimul rînd, prin poziţia lor în apropierea Municipiului Braşov, în cadrul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din România. Culoarul Văii Timişului traversează oblic partea centrală a acestor munţi separînd în nord-vest Munţii Postăvaru şi în sud-est Munţii Piatra Mare, care prezintă numeroase asemănări în alcătuirea reliefului şi în etajarea climei şi a vegetaţiei. Munţii Postăvaru şi Piatra Mare sînt caracterizaţi printr-o mare diversitate a configuraţiei reliefului, care reflectă alcătuirea lor geologică variată. În cuprinsul acestor munţi, cu altitudini sub 1850 m (Postăvaru, 1800 m; Piatra Mare, 1843 m), se întîlnesc într-o îmbinare armonioasă vîrfuri semeţe şi creste zimţate, măguri rotunjite şi culmi prelungi, depresiuni pitoreşti, chei, abrupturi cu microforme spectaculoase. Munţii Piatra Mare au înfaţişarea unei culmi alungite şi asimetrice, cu altitudinea maximă de 1.843 m în vîrful cu acelaşi nume, situat în partea lor sudică. Linia celor mai mari înălţimi corespunde unei succesiuni de vîrfuri ca Piatra Mică (1.814 m), Gîtul Chivei (1.839 m), Bechia (1.399 m) separate de înşeuări adînci. În partea nordică altitudinile sînt mai coborîte şi se menţin între 800 şi 1.000 m în culmile Highig, Plopig, Brădet şi Mărdăgău cu aspectul unor cupole sau al unor vîrfuri izolate Versantul estic, spre Valea Gîrcinului, este abrupt, fiind parcurs de trasee turistice rare, cu un grad de dificultate ridicat, inaccesibile iarna. Partea vestică a muntelui este fragmentată în numeroase culmi înguste şi alungite, separate de văi adînci.
Climatul montan, caracteristic munţilor cu altitudini mijlocii, este etajat corespunzător unei diferenţe de nivel de peste 1.200 m, între vîrfurile Postăvarului şi Pietrei Mari şi depresiunea Braşovului. Partea înaltă a celor două masive este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0 şi 20 C; la nivelul Poienii Braşov şi al Munţilor Predealului se înregistrează 40 pînă la 60 C. În timpul iernii sînt caracteristice inversiunile de temperaturi, în depresiunea Braşovului înregistrînduse temperaturi mai scăzute decît pe rama montană din jur. Cantităţile medii anuale de precipitaţii totalizează 1.000 l, 200 mm în partea înaltă a muntelui şi 700-800 mm în sectorul inferior. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad, în general, primăvara şi la începutul verii. În partea înaltă a muntelui stratul de zăpadă se poate menţine 200 de zile pe an, din octombrie pînă spre mijlocul lunii mai. Pe abrupturile din lungul crestei principale a Postăvarului şi Pietrei Mari, iarna şi primăvara există pericolul declanşării avalanşelor. Dacă pe culmile Postăvarului şi ale Pietrei Mari se înregistrează vînturi destul de puternice, cu direcţia dominantă dinspre nord-vest şi vest, la altitudini mai coborîte vînturile au intensitate mai redusă, iar direcţia lor este influenţată de conformaţia reliefului. Staţiunea Poiana Braşov şi oraşul Predeal sînt adăpostite de vînturile puternice.
Vegetaţia este etajată în conformitate cu diferenţierea pe verticală a condiţiilor fizico-geografice. Pădurile de fag, corespunzătoare etajului montan inferior, ocupă suprafeţe restrînse în nordul şi vestul Munţilor Postăvaru şi Piatra Mare. Cea mai mare parte a acestor munţi este acoperită de pădurile de amestec alcătuite din brad (Abies alba), molid (Picea abies) şi fag (fagus silvatica). Pădurile de conifere sînt situate în partea înaltă a muntelui + cele de brad între 900 şi 1.300 m, iar cele de molid mai sus. Culmile Postăvarului şi Pietrei Mari, la altitudini de peste 1.700 m, corespund pajiştilor subalpine şi vegetaţiei de stîncărie. Pajiştile şi fîneţele de pe locul pădurilor defrişate au o extindere mai mare în Munţii Poienii Braşovului şi în nordul Pietrei Mari şi au un aspect reconfortant datorită marii lor diversităţi floristice.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: