* Trei copii, dintre care cel mai mare abia a împlinit șapte ani, locuiau împreună cu tatăl lor într-o baracă de lemn și carton încropită la marginea gropii de gunoi a Rîșnovului
* Copiii au fost luați de Protecția Copilului și internați în regim de urgență la Ghimbav
Nicușor, Corina și Mihai sînt trei copii în vîrstă de trei, cinci și șapte ani. Rămași fără mamă, micuții locuiau împreună cu tatăl lor într-o baracă improvizată, la marginea gropii de gunoi din Rîșnov, în niște condiții greu de imaginat. Un pastor din localitate, înduioșat de soarta copiilor, a încercat să-i ajute. Și-a dat seama însă că micuții au nevoie de mult mai mult decît le-ar putea oferi, cu toată generozitatea, el sau enoriașii din parohia sa. A anunțat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Cînd asistenții sociali care s-au dus ieri la fața locului au văzut condițiile în care locuiau copiii, i-au și luat și i-au dus la centrul de primire Domino din Ghimbav. Tatăl nu s-a împotrivit, pentru că își iubește copiii și a înțeles că așa le e mult mai bine. A spus însă că nu-i va părăsi.
Casa dintre gunoaie
Calea de acces către casa celor trei copii este foarte anevoioasă. Nici o mașină nu poate pătrunde pînă acolo. Se merge mai întîi prin cîmp, apoi se traversează groapa de gunoi. Printre deșeuri de tot felul și într-un miros greu de suportat. La mai mult de un kilometru de la drumul principal, două barăci. Contruite din lemn, vată de sticlă și carton. Acolo, într-o încăpere de doar patru metri pătrați, au trăit vreme de șapte luni cinci suflete: mama, tatăl și cei trei copii. Fără apă, fără curent, fără sursă de căldură. Nimeni nu-și poate imagina cum au rezistat gerului năprasnic din iarna aceasta. Mai ales că, de fiecare dată cînd se dădeau jos din pat, micuții călcau desculți direct pe pămîntul înghețat. Nici nu aveau unde și cu ce să se joace. În afara barăcii, zăceau doar gunoaie și munți de peturi. Iar din cauza mizeriei din jur, se puteau îmbolnăvi oricînd.
Trăim din vînzarea peturilor
Copiii nu au locuit dintotdeauna la groapa de gunoi. Au avut cîndva o casă. O locuință socială, pe care au pierdut-o însă pentru că a fost revendicată de proprietar, care i-a evacuat. N-au găsit altă soluție decît să-și improvizeze ceva la marginea orașului. Baraca asta am ridicat-o eu, așa cum am putut. Din lemne, vată de sticlă și cartoane. Ca să nu plouă, am pus nailon pe tavan. Nu ne-a fost ușor, dar am trăit cum am putut. Ca să-i hrănesc, am adunat fier vechi și sticle de platic, pe care le-am vîndut. Cîștig pe lună, din vînzarea peturilor, cam cinci milioane de lei. Din acești bani am cumpărat mîncare. Adică varză, cartofi, fasole, explică tatăl copiilor.
Doamne, ce-au mai suferit copiii noștri!
Din cauza condițiilor în care locuiau, mama celor trei copii s-a îmbolnăvit grav. În 17 martie a murit. Dacă Mihai și Corina nu au înțeles ce s-a întîmplat de fapt cu mama lor, pentru Nicușor, băiatul cel mare, a fost mai greu. El și-a dat seama că mama nu va mai veni niciodată acasă. A înțeles că ceea ce iubea cel mai mult a pierdut pentru totdeauna. Mama copiilor a murit, că era foarte bolnavă. Avea ea mai demult probleme de sănătate, dar aici a făcut aprindere la plămîni și s-a dus. Doamne, ce-au mai suferit copiii noștri!, spune bărbatul.
Au nevoie
de mai mult
Pastorul Adrian Purcărea este cel care a anunțat Protecția Copilului. A încercat să întindă o mînă de ajutor unor suflete nevinovate. Să lăsăm deoparte vina părinților, dacă ea există. Important este ce se întîmplă cu acești copii, întrucît ei nu au nici o vină. Sînt doar niște suflete care au nevoie de ajutor. Au trecut prin multe. Au locuit aici, în focarul acesta de infecție, apoi le-a murit mama și acum s-au despărțit, deocamdată, și de tatăl lor. E dureros, iar astfel de traume psihice nu se uită niciodată. Membrii parohiei mele le-au întins o mînă de ajutor, atît cît au putut și am putut. Au nevoie de mai mult, spune pastorul.
Cu tată,
și totuși fără
Tatăl micuților a înțeles situația și a acceptat-o. A insitat însă că nu va renunța la copiii săi. Din păcate, bărbatul nu apare în certificatele de naștere ale copiilor. Iar asta va îngreuna situația. Pînă cînd, legal, nu va fi recunoscut ca părinte, nu va putea cere reintegrarea copiilor în familie. E normal ca un părinte să dorească să-și crească fiii. Hotărîrea aparține instanței de judecată. Însă acest părinte trebuie în prealabil să aibă condiții normale de creștere și educare a copiilor săi. Politica DGASPC este aceea de a da părinților șansa să fie alături de copiii lor, dar numai dacă micuții nu se află în situație de risc, a declarat Lidia Mailat, purtătorul de cuvînt al DGASPC.
O viață nouă
După ce pastorul Adrian Purcărea a anunțat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, prin dispoziție a directorului general, o echipă de asistenți sociali ai DGASPC au mers la groapa de gunoi și au luat cei trei copii. Micuții au fost duși de urgență la un control medical. Cel mai mare dintre frați a rămas internat, la solicitarea medicului, în Spitalul de Pediatrie. Ceilalți doi au fost internați, momentan, în Centrul de primire în regim de urgență Domino din Ghimbav, unde s-au adaptat destul de ușor. Tribunalul pentru Minori și Familie urmează să le decidă soarta.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!