Postul vindecător

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona SUCIU, 23.03.2005

* Dieta de post e sănătoasă, dar trebuie să ţină cont de vîrstă, felul de viaţă şi bolile fiecărei persoane

Am intrat deja în a doua săptămînă a Postului Paştelui, cel mai lung post în tradiţia creştină ordodoxă. Credinţa spune că postul e vindecător de trup şi suflet. Pe de o parte, prin post, trupul e ferit de prea multă mîncare şi băutură, iar pe de alta, sufletul este curăţit de păcăte şi ispite.
Credinţă şi terapie
Din punct de vedere bisericesc, postul nu este însă văzut ca un regim dietetic sau vegetarian, ci ca o datorie cerută de Dumnezeu şi de credinţă, un act de cinstire, de renunţare voluntară, pentru un anumit timp, la anumite plăceri. Dincolo de valoarea morală, postul în sine are însă o valoare medicală şi biologică, fiind un proces natural de eliminare a toxinelor. Toţi medicii sînt de acord că postul are efecte curative. Detoxificarea organismului, la sfîrşitul unei lungi ierni, printr-o alimentaţie fără proteine de origine animală este necesară pentru purificare şi pentru creşterea rezistentei organismului. În general, toxinele ingerate care nu se elimină sînt stocate în ficat şi în ţesuturile grase din corp.
Fiecare, cum poate
O parte dintre braşoveni respectă cu rigoare regulile culinare ale Postului Mare doar în prima şi ultima săptămînă. Alţii se limitează să ţină post doar miercurea şi vinerea şi, de regulă Săptămîna Mare, care precede Sfintele Paşte. Mulţi oameni, în special cei trecuţi de vîrsta a doua, au grijă însă să postească toate cele şapte săptămîni. Chiar dacă renunţă numai la carne. Medicii spun că în general alimentaţia de post este benefică organismului, dar că ea trebuie să fie variată, să ţină cont de metabolismul fiecărei persoane şi mai ales de bolile fiecăruia.
Cum e postul sănătos?
Prin post are loc trecerea de la o alimentaţie bazată în principal pe alimente de origine animală, la una pe bază de vegetale, care ajută organismul să combată astenia de primăvară. Nici un aliment nu conţine însă tot necesarul de substanţe nutritive, astfel că dieta de post trebuie să fie atent dozată şi variată. Alimentele de post nu sînt de felul lor nici la fel de săţioase ca cele de origine animală şi de aceea cei care depun efort trebuie să treacă de la clasicele trei mese pe zi, la patru sau chiar cinci. Foarte importantă este însă dozarea meselor, pentru a evita supraalimentarea, care are efecte negative asupra organismului.
Alimentaţie variată
Alimentaţia trebuie adaptată şi metabolismului, mediului de viaţă, factorilor de stres dar şi bolilor. Mesele trebuie să cuprindă toate substanţele necesare organismului. În principiu, dieta va fi compusă din soia, cartofi, cereale integrale - surse vegetale de proteine -, fructe - sursa pentru glucide -, uleiuri şi margarine vegetale, nuci, seminţe - surse de lipide. Vitaminele sînt şi ele necesare organismului şi reglează multe dintre funcţiile acestuia. Ele se obţin prin consumul de legume şi fructe crude. Dar pot fi luate şi sub formă de pilule, ca surplus împotriva anemiei. Important este ca în post să fie consumute mai mult alimentele bogate în fibre, în principal din cereale şi produse cerealiere.
Mai puţine kilograme
Dieta de post ajută şi persoanele supraponderale, care pot pierde din greutate prin renunţarea la alimentele bogate în grăsimi. Eliminarea grăsimilor şi a alimentelor bogate în colesterol reduce, în general, riscul apariţiei unor boli cardiace, a hipertensiunii arteriale sau a afecţiunilor coloanei vertebrale. O dată cu terminarea postului trebuie evitate însă abuzurile. Este recomandat să nu consumaţi carne în exces sau alcool din primele zile de Paşte pentru a evita apariţia unor pancreatite sau a unor boli de stomac. Trecerea de la un regim la altul trebuie să se facă treptat, altfel poate fi extrem de periculoasă.
Bolnavii trebuie să fie prudenţi
„Postul este contraindicat însă persoanelor care suferă de cancer, TBC, leucemie sau alte boli ale sîngelui, dar şi la cei cu boli infecţioase grave. În aceste cazuri organismul are nevoie de mai multe alimente, iar dacă omul trece la o dietă de post strictă, starea de sănătate i se poate agrava. Postul este parţial contraindicat şi bolnavilor de diabet insulino-dependenţi. De pildă, preceptele religioase spun că nu trebuie să mănînci nimic pînă cînd se termină slujba. Am avut cazuri cînd bolnavii îşi făceau insulina şi nu mîncau pînă la prînz, iar starea lor se agrava. Dumnezeu a spus că restricţiile sînt pentru oamenii sănătoşi. Pînă la urmă, preotul i-a lămurit şi le-a explicat că dacă sînt bolnavi pot să mănînce şi să vină apoi la biserică“, spune dr. Adrian Albotă (foto medalion), şeful Secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie, din cadrul Spitalului Judeţean Braşov.
Vîrsta, un factor important
Dieta de post trebuie să ţină cont şi de vîrstă şi stilul de viaţă al fiecăruia dintre noi. „Alimentul este primul nostru duşman şi ne poate face rău. Postul este în general benefic şi ajută organismult. Copiii, adolescenţii, femeile gravide sau lăuzele au însă nevoie de o cantitate mai mare de grăsimi. Dacă aceasta cantitate nu este sigurată pot apărea tulburări grave de creştere, de metabolism, poate scădea rezistenţa la infecţii şi pot apărea şi tulburări hormonale. Putem compensa însă lipsa de grăsimi animale în post cu lactate, ouă şi cu peşte, în zilele de dezlegare la peşte“, mai spune dr. Albotă. El avertizează şi persoanele de peste 40 de ani, despre care spune că trebuie să aibă mai multă grijă cu alimentaţia. „Chiar dacă aparent o persoană este sănătoasă, o dată cu înaintarea în vîrstă factorii de risc sînt mult mai mari. Trebuie să armonizăm alimentaţia, să asigurăm necesarul de lichide şi vitamine al organismului. În această perioadă de post, pentru a evita dezechilibre ale organismului e bine să luăm tablete de polivitamine care ajută organismul să reziste restricţiilor alimentare“, mai spune specialistul în nutriţie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: