Artă transilvană cu penelul

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Daniela OBEADĂ, 17.03.2005

* Braşoveanca Margareta Mina pictează mobilier după vechi modele transilvane
* Creaţiile ei pot fi admirate, alături de cele ale colegilor săi de breaslă, la primul tîrg de industria lemnului organizat vreodată în Braşov, Expowood, deschis ieri la Sala Sporturilor

Arta vechilor maeştri transilvani renaşte în mîinile unei braşovence. Sub pensula Margaretei Mina mobilele vechi renasc, ajungînd adevărate obiecte de artă. Multe dintre piesele sale iau calea străinătăţii sau ajung în casele românilor cu dare de mînă: scaune, mese, jucării, dulapuri cu aer vechi, din satele Ardealului altui secol, cînd oamenii locuiau în case de lemn, îşi ţineau hainele în lăzi de zestre şi farfuriile în blidare, băteau cînepa şi torceau lîna la gura sobei. Artista a pătruns taina mobilelor de altădată şi a reuşit să le cunoască sufletul. De atunci, lemnul pictat de ea a prins strălucire şi a trecut într-o nouă viaţă.
Documentare cu securiştii pe urme
Margareta Mina şi-a descoperit pasiunea pe cînd era studentă la Facultatea de Industrializarea Lemnului şi unul dintre profesorii săi i-a dat o temă despre lăzile de zestre braşovene. A învăţat să mînuiască penelul de la un bătrîn meşter popular, celebru la Budapesta pentru decoraţiile cu care împodobea mobilierul ceangăiesc. A deprins repede arta picturii pe lemn, cu toate că pe vremea cînd era şcolăriţă la temele de la desen trebuia să o ajute tatăl său, Ladislau Mina. Pentru a desluşi tainele mobilei pictate, Margareta, împreună cu tatăl său, a colindat în fiecare vacanţă satele ardeleneşti. Au fotografiat mii de piese de mobilier vechi, apoi au studiat manuale de referinţă în domeniu, dicţionare, enciclopedii de artă picturală. Uneori, au fost nevoiţi să se ferească de oamenii Securităţii, care îi urmăreau vrînd să ştie de ce intră în casele saşilor.
Solniţa de Purcăreni
Margareta s-a specializat în modele săseşti, pe care le consideră pline de viaţă. Prima ei piesă pictată a fost o solniţă de Purcăreni care trebuia restaurată, aşa cum îi ceruse profesorul. „Pe vremuri, sarea era un produs de lux în comunităţile săteşti. Era ţinută pe perete, în cutii speciale, frumos ornamentate. Din bulgăre se rupeau bucăţi pentru gătit“, explică Ladislau Mina. Solniţa Margaretei a fost cea mai izbutită lucrare de la facultate. Al doilea obiect pictat de ea a fost o ladă de zestre, tot din împrejurimile Ţării Bîrsei. A reprodus pînă şi ghintarul, lacul special cu care o dăduseră cîndva ţăranii. În interiorul capacului este desenat arborele genealogic al fetei care s-a măritat acum 110 ani, iar pe pereţi sînt pictate flori în aşa fel, încît să reprezinte un mesaj din partea părinţilor despre cum să se poarte în viaţă fiica lor.
Sute de piese pictate
Cu timpul, familia Mina a încropit un atelier de tîmplărie în care se confecţiona mobilierul pe care Margareta îl decora după modelele văzute prin sate şi comune. „Pe vremea aceea, nu ne pricepeam la nimic. Am învăţat cu toţii de la un meşter bătrîn care umbla pe străzi. Fusese mare tîmplar la vremea lui. Din tîmplăria noastră au ieşit pînă acum sute de piese de mobilier diferite“, se mîndreşte tatăl Margaretei. Primul blidar ornamentat de artistă sub îndrumarea meşterului Bartoş a rămas în bucătărie şi astăzi, alături de prima ladă de zestre şi un dulap cu desene alb-albastre. Modelul l-a preluat din satul Corund, judeţul Harghita. „Aici, 3.000 de oameni trăiesc din ceramică. Pictează motivele florale pe care le-au învăţat demult de la o călugăriţă“, explică Ladislau Mina.
Lac de mobilă din brînză de vaci
Mai întîi, Margareta dă cu grund lemnul mobilelor. Foloseşte o reţetă veche din secolul XIX, de grund cu pigmenţi pe bază de clei de cazeină. Brînza de vaci precipitează cu borax, se fierbe, se dă prin mixer, se întinde pe suprafaţa şlefuită; se regrunduieşte lemnul şi abia apoi se aştern culorile. La început folosea tempera, apoi a recurs la vopselele acrilice. Uneori, îi dă o mînă de ajutor la tîmplărie chiar tatăl său. „Doar am fost metalurgist-şef la Uzina 2, din 1961 am stat tot în producţie, la prelucrări la cald. Mă pricep la găurit, la şlefuit şi la cam tot ce e nevoie“, spune el. Pentru mobile se foloseşte lemn de pin, tei, stejar, nuc.
Mobilă pe Internet
Prima expoziţie a avut-o în 1996, la Brassoi Lapok. Au urmat cele din New York, Germania, Ungaria şi, de un an încoace, de cînd Margareta s-a mutat la Montreal, şi în Canada. Arta tradiţională românească i-a impresionat pe străini, care s-au grăbit să achiziţioneze măcar un scaun sau o ladă de zestre din îndepărtata Transilvanie. Braşoveanca are acum propria firmă, numită Montré-Art, cu sediul în Montreal. Îşi promovează creaţiile şi pe Internet, la adresa: http://www.paintedfurniture.ro.
Artă pentru feţe înalte
Prin intermediul comunităţii greco-catolice din Braşov, Margareta i-a dăruit Papei o cruce pictată cu flori pentru că „cea mai veche rugăciune maghiară spune că Iisus este floare din flori“. O cruce ortodoxă a ajuns la Regele Mihai I, prin creştin-democraţii din România. Ambasadorul Moses a plecat de aici cu nu mai puţin de 15 lăzi de zestre pictate de mîna braşovencei. Ambasadorii SUA, Rossapepe şi Guest, au cîteva piese de mobilier pictate de Margareta. Pentru un dulap pictat, familia Mina cere 1.500 de euro, dar preţul este negociabil. „Cum am învăţat de la bunicul meu, care a fost croitor, totul se face la comandă, în funcţie de ce anume cere clientul, iar preţul este pe măsură. Negociem în funcţie de lemnul din care se face, de cît de mare este. Dacă nu avem lemnul din care doreşte să îi fabricăm mobila, îl căutăm sau îi cerem clientului să ni-l aducă“, mai spune Ladislau Mina.
Expowood la Sala Sporturilor
• Creaţiile familiei Mina pot fi admirate, alături de cele ale colegilor săi de breaslă, la primul tîrg de industria lemnului organizat vreodată în Braşov. Expowood s-a deschis ieri la Sala Sporturilor. Salonul reuneşte 51 de meşteşugari, creatori de mobilă, firme producătoare de utilaje pentru industria lemnului, din ţară şi din străinătate. Invitaţii străini vin din Germania, Ungaria şi Austria şi aduc la Braşov utilaje pentru producţia de mobilier. La tîrg sînt expuse piese de mobilier, de la cele în stil vechi pînă la cele mai moderne, dar şi case de lemn al căror preţ poate ajunge la 12.000 de euro pentru 80 de metri pătraţi construibili. Totodată, aici pot fi admirate şi cumpărate scaune, ferestre şi uşi de lemn, ca şi alte creaţii ale meşteşugarilor. Astăzi, la ora 10.00, se va deschide expoziţia de creaţii meşteşugăreşti: sculpturi în lemn, lădiţe şi mobilier pictat, unelte şi instrumente muzicale. Tot azi va începe bursa locurilor de muncă pentru braşovenii care vor să lucreze în industria lemnului. Doritorii pot depune CV-urile la standul Camerei de Comerţ şi Industrie din cadrul expoziţiei, iar organizatorii le vor distribui firmelor interesate de personal nou şi îi vor pune în legătură pe ofertanţi cu angajatorii. În ultima zi a expoziţiei vor fi acordate premiile la tombola organizată de revista Intarzia. Expoziţia este deschisă pînă la 19 martie şi poate fi vizitată gratuit între orele 10.00 şi 18.00.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: