Incepe procesul Curtea de Conturi - consilieri

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 01.02.2005

Astăzi, la Tribunalul Braşov se va judeca primul termen în procesul intentat de Curtea de Conturi Braşov consilierilor locali şi judeţeni. Consilierii au fost daţi în judecată pe motiv că anul trecut au aprobat, plata din bani publici a unor prime de reprezentare destinate funcţionarilor din aparatul propriu al Primăriei şi al Consiliului Judeţean. În ciuda faptului că hotărîrile forurilor deliberative au fost semnate de secretarul Primăriei, respectiv de cel al judeţului, şi n-au fost atacate în contencios de Prefectură, reprezentanţii Curţii de Conturi care au controlat activitatea financiară a celor două instituţii, n-au acordat descărcarea de gestiune pe 2003 şi au considerat de cuviinţă să le impute aleşilor banii alocaţi pentru prime, pe motiv că bugetul local şi cel judeţean au fost păgubite.

Unde este fapta ilicită?

• Un punct de vedere al directorului executiv al D.A.P.L. din Primăria Braşov, Arnold Ungureanu, despre procesul intentat de Curtea de Conturi Consiliului Local

Consilierii locali ai municipiului Braşov care au aprobat în anul 2003 acordarea unor sume de bani angajaţilor Primăriei Municipiului Braşov şi ai serviciilor publice aflate sub autoritatea consiliului local, sînt citaţi în faţa instanţei de judecată ca urmare a „valorificării conform legii“ a actului de control, întocmit de controlorii Curţii de Conturi, instituindu-se în sarcina lor o răspundere materială pentru o faptă presupusă ilicită, săvîrşită în exercitarea mandatului lor de consilier. Pentru a putea răspunde la întrebarea dacă au săvîrşit sau nu o faptă ilicită şi, în consecinţă, dacă au creat un prejudiciu bugetului local imputabil lor, trebuie să analizăm dacă consilierii au acţionat în limitele admise de lege iar dacă le-au depăşit, trebuie analizat dacă nu au acţionat fără culpă.
Apel la lege
Această analiză presupune apelul şi la alte texte legale, incidente în cauză, care depăşesc cadrul restrîns al reglementărilor de natură economico-financiară, precum şi al interpretărilor forţate şi nereuşite ale unor prevederi stabilite de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, privind efectele necomunicării în termen de 3 sau 5 zile a hotărîrilor de consiliu local, prefectului şi primarului.
Ce spune legislaţia europeană?
În acest sens, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.394/1995 şi Legea nr. 189/ 1998 a finanţelor publice locale, invocate în replică, trebuie interpretate şi prin prisma prevederilor Cartei europene a autonomiei locale adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 şi ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 199/1997, precum şi a prevederilor Raportului explicativ asupra Cartei europene pentru autoritatea locală adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg în 1986. Conform prevederilor art. 6(2) al Cartei, „Statutul personalului autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondată pe principii de merit şi de competenţă; vor fi prevăzute, în acest scop, condiţii adecvate privind pregătirea, remunerarea şi afirmarea profesională“, cerinţă explicată foarte clar de litera „C“ a Raportului explicativ intitulat „Comentariul dispoziţiilor Cartei“ unde, la art. 6, paragraful 2, se afirmă: „Statutul personalului colectivităţilor locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondată pe principiile de merit şi de competenţă; în acest scop el trebuie să reunească condiţiile adecvate de formare, de remunerare şi de perspectivă în carieră.“
Concluzia: legea a fost respectată
Coroborînd articolele de mai sus, cu prevederile articolului 4(2) al Cartei: „Autorităţilor administraţiei publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplină de a-şi exercita iniţiativa în toate domeniile ce nu sînt excluse din cadrul competenţelor lor sau care nu sînt atribuite unei alte autorităţi“ şi cu prevederile art. 11(2) din Constituţia României: „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, rezultă că, în cazul dezbătut, consilierii locali au respectat legea şi, în consecinţă, n-au săvîrşit nici o faptă ilicită care să antreneze răspunderea lor materială.
Legea internă
Dacă nu se acceptă argumentaţia de mai sus, trebuie analizată existenţa sau inexistenţa culpei consilierilor care au votat hotărîrea în cauză, pornind de la înţelesul culpei: condiţia răspunderii civile exprimînd atitudinea psihică a autorului faptei ilicite în timpul săvîrşirii acesteia, faţă de conduita sa şi de urmările ei negative. Conform prevederilor art. 85(1) litera „c“ din Legea nr. 215/2001: secretarul municipiului Braşov „avizează proiectele de hotărîre ale consiliului local, asumîndu-şi răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnînd hotărîrile pe care le consideră legale“. Aceste două avize sînt consultative deoarece consiliul local este obligat să le solicite, iar secretarul este obligat să le emită, dar consiliul local nu este obligat să le respecte.
Consilierii au respectat litera legii
În cazul în care avizele sînt negative dar hotărîrea este totuşi adoptată, răspunderea juridică revine exclusiv consilierilor care au votat-o. În situaţia în care avizul secretarului este pozitiv, adică acesta a contrasemnat hotărîrea, consilierii locali sînt absolviţi de orice răspundere juridică deoarece aceasta, conform art. 72, litera „a“ din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcţionarului public, revine în exclusivitate secretarului, funcţionar public de conducere cu studii superioare juridice sau administrative (art. 83(1) din Legea nr. 215/2001). Hotărîrea care face obiectul actului de control are toate avizele legale prevăzute de lege, astfel încît consilierii au avut, în momentul votului şi ulterior, convingerea intimă că au respectat litera şi spiritul legii, lipsind cu desăvîrşire cele trei forme de manifestare ale culpei: intenţia, imprudenţa şi neglijenţa.
Întîlnire la instanţă
Controversa juridică, obiect al prezentei replici la replică, va fi soluţionată de instanţă, cum este normal şi legal într-un stat de drept şi nicidecum prin articole de presă, mai mult sau mai puţin polemice, iar rîndurile de faţă doresc doar să prezinte opiniei publice şi un alt punct de vedere argumentat juridic şi opus celui prezentat de reprezentantul Curţii de Conturi, cu respectul adagiului latin conform căruia, înainte de toate, toţi avocaţii să ajute pe împricinaţi de aşa manieră încît să nu se depăşească nevoile procesului şi să nu se treacă în mod necugetat la batjocură şi insultă.
Arnold Ungureanu,
DIRECTOR EXECUTIV D.A.P.L., Primăria Municipiului Braşov

„Mi se pare o ruşine! Este o ingerinţă a politicului în activitatea acestei instituţii. Pe şefii Curţii de Conturi nu-i onorează deloc această practică. Ei nu sînt acoperiţi de legalitate, ci de penibilul şi de ridicolul în care singuri au intrat. Nu credeam că aşa ceva se mai poate întîmpla la 15 ani de la Revoluţie. Aceste prime se dau în peste jumătate din judeţele din România. Ele se alocă la Braşov din 1998. Le-am susţinut, le-am dat şi anul trecut, cu toate că eram în litigiu cu Curtea de Conturi şi le voi da şi în continuare, pentru că mi se pare firesc ca nişte salariaţi care cîştigă 4-5 milioane de lei pe lună să fie cumva recompensaţi. Mă şi mir că mai avem angajaţi de mare valoare în Consiliul Judeţean care stau pentru astfel de salarii.“
Aristotel Căncescu,
preşedintele CJ Braşov

„Curtea de Conturi Braşov este populată cu mulţi lachei, care au fost asmuţiţi împotriva Opoziţiei, care era la putere în Braşov. Cei care ies public dintre ei, şi cărora le contest moralitatea şi profesionalismul, se fac că nu înţeleg ce spun, şi anume că au făcut un control la Primăria Braşov cu tematică politică. Chiar un inspector mi-a confirmat, la începutul controlului, faptul că urma să fim anchetaţi şi trimişi în instanţă.“
Sorin Grigorescu,
consilier local PD

„La Consiliul Local s-au alocat aceste prime de patru ani, însă doar acum Curtea de Conturi le-a considerat ilegale. Am fost citaţi la Tribunal, însă nu ni s-a pus la dispoziţie întreaga documentaţie întocmită de Curtea de Conturi împotriva noastră. Totodată, am fost învinuiţi că am fi luat şi noi prime, lucru neadevărat. Prin demersul Curţii de Conturi, ni se îngrădeşte dreptul la opinie. Şi în mandatul trecut am formulat întîmpinări, solicitînd accesul la documente.“
Costel Petrişor Berlin,
consilier local PRM

„Cei care ne acuză pot să ne dea în judecată, să facă orice doresc, eu pot să spun că instituţia şi angajaţii Curţii de Conturi nu fac politică. Rămîne de văzut cine are dreptate. Instanţa va decide acest lucru.“
Ottu Bourceanu,
directorul Curţii de Conturi Braşov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: