Pentru că așa se face, elevii aleg profiluri de prestigiu, chiar dacă nu sînt potrivite pentru ei
Elevii sînt sfătuiți să aleagă specializarea și în funcție de aptitudinile și dorințele lor
Alegerea profilului liceului pentru absolvenții de gimnaziu este lăsată, de cele mai multe ori, la voia calculatorului. Dascălii se tem că adolescentul de 14 ani care tocmai a terminat opt clase nu va urma o specializare potrivită aptitudinilor sau conform dorințelor lui. Specializarea este aleasă de calculator pe baza unui algoritm de admitere care nu are nimic de-a face cu înclinațiile naturale ale copilului. În plus, mulți elevi, îndrumați sau nu de părinți, optează pentru licee teoretice, pentru cele mai bune profiluri cum sînt cele de real fără a simți nicio apropiere pentru matematică sau informatică. Astfel, tinerii se găsesc repartizați la profiluri care nu sînt compatibile cu aptitudinile lor și pierd mult timp prețios chinuindu-se să înțeleagă materii către care nu au înclinații.
Prestigiul profilului bate dorințele elevului
De ceva timp, alegerea profilului se află sub influența unor prejudecăți. Elevii sînt presați psihologic spre alegerea unui liceu și a unui profil din cauza prestigiului acestora. Specializarea care face cele mai multe victime și unde lupta este cea mai strînsă este matematică-informatică, urmată îndeaproape de științe ale naturii în limbi străine. Pentru că media le permite, elevii aleg profiluri reale și își dau seama, după ceva timp, că acesta nu este ceea ce caută. Există cazuri în care elevul nu face față ritmului alert de la matematică-informatică, care nu este deloc un profil ușor. După un timp, copiii cer transferul la alt profil care să fie mai aproape de înclinațiile lor. Prima orientare nu este neapărat și cea mai bună, a explicat Cornelia Stroe, director adjunct la Colegiul Național Andrei Șaguna. Totul gravitează în jurul unui cerc vicios, părinții își îndrumă copiii spre profiluri reale pentru că acolo predau cele mai bune cadre didactice și sînt cei mai buni elevi, iar dascălii de valoare preferă aceste profiluri pentru că acolo sînt admiși elevii cu cele mai mari medii.
Lupta pentru profiluri de viitor
Admiterea la profilul de informatică a devenit, dacă nu o modă, o adevărată luptă printre elevii brașoveni. Faptul este confirmat prin mediile de admitere care, la acest profil, sînt cele mai mari, nu numai la colegiile de renume, ci la toate liceele teoretice care oferă specializare în această direcție. La Colegiul Național Andrei Șaguna, ultima medie de admitere în 2007 a fost 9,66 la matematică-informatică, la Colegiul Național Dr. Ioan Meșotă, la aceeași specializare, ultima medie a fost 9,36. Și la alte licee, mediile cele mai mari au fost tot la mate-info, de exemplu la Colegiul Național Aprily Lajos, ultima media de admitere a fost 8,15, iar la Liceul Andrei Mureșanu, 8,89. De ce elevii aleg în continuare acest profil? Nu este o modă, după cum afirmă conducerea liceelor, ci mai degrabă o tendință firească pliată pe tendințele momentului. Putem spune că elevii sînt un pic luați de val, dar este firesc să se orienteze spre un asemenea profil pentru că aceste sînt timpurile. Este o permanentă evoluție, mai ales în planul informaticii, a mai spus Cornelia Stroe.
Într-a X-a pot schimba profilul
Vîrsta prea fragedă a elevilor îi împinge pe aceștia să greșească în alegerea profilului. Încă din primul an de studiu, își dau seama că vor să urmeze cu totul altceva decît ceea ce au crezut la început, iar opțiunile pentru cariera lor viitoare sînt foarte schimbătoare. Așa se face că, prin clasa a zecea, de regulă, după cum afirmă dascălii, apar transferuri în cadrul aceleiași școli între elevii din profiluri opuse. După primul an, au apărut cazuri în care elevii au vrut să-și schimbe specializarea. Cînd fac alegerea, nu știu prea bine de ce se lovesc, și își dau seama că nu și-au ales bine profilul. De regulă, elevii trebuie să dea niște diferențe pentru a putea fi admiși la alt profil, a spus Octavian Polexa, directorul Colegiului Național Dr. Ioan Meșotă.
Mai multă muncă, mai multe opțiuni de viitor
Profesorii foarte buni și competiția permanentă nu sînt singurele motive pentru care elevii tind spre profilurile reale. Chiar dacă sînt mai pragmatice și concrete, specializările le permit elevilor să abordeze orice direcție pentru studii superioare, de la medicină, la jurnalism și chiar psihologie. Cei care aleg matematică-informatică pot merge spre orice facultate doresc, pentru că nu se simt limitați sau constrînși să meargă spre un anumit domeniu. Iar cei care, de exemplu, își dau seama ce vor să facă din timpul liceului și consideră că trebuie să-și schimbe profilul pentru a aprofunda anumite direcții o pot face foarte ușor. Elevul nu este constrîns să rămînă la același profil de la începutul la sfîrșitul studiilor, a precizat Dănuț Bălan, expert în educație în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Brașov.
Laurii culeși de umaniști
Odată intrați la un profil real, volumul de muncă este mult mai mare, iar disciplinele mai dificile în comparație cu cele de la filologie. Dascălii îi sfătuiesc pe elevi să aleagă în cunoștință de cauză, atît cît se poate la acest nivel. Dacă elevii nu urmăresc o facultate de profil, de exemplu, informatica, dacă nu vor să continue ceea ce au început, nu are niciun sens să aleagă un profil doar pentru că acolo este cea mai mare concurență. Elevii trebuie să se gîndească bine ce vor alege, pentru că e posibil să-și dea seama că vor să meargă mai departe pe alte direcții decît ce au ales ei inițial, a continuat Octavian Polexa. Elevii cu înclinații deosebite pentru științele exacte, abstracte, cu rezistență la efort și care pot dezvolta o înțelegere rațională ar trebuie să se îndrepte către profilurile reale. Cei cu aptitudini artistice și literare ar trebui să opteze pentru uman. Chiar dacă, la început, cea mai mare concurență este la info, la sfîrșit, laurii sînt culeși de cei de la uman. Cei mai mulți șefi de promoție au fost de la profilurile umane. Acolo este mai ușor, se obțin medii foarte mari cu mult mai multă ușurință decît la real pentru că nu sînt discipline grele, iar elevii învață mult mai repede, a explicat Cornelia Stroe, directorul adjunct de la Șaguna.
Copiii, sfătuiți să aleagă și în concordanță cu înclinațiile lor
Elevii care aleg o specializare sau un liceu doar pentru că așa procedează colegii lor pot face o greșeală pe care o vor plăti mai tîrziu. Psihologii susțin că acești copiii, care aleg profiluri opuse înclinațiilor lor, vor fi stresați că nu vor putea face față cerințelor sau, mai rău, vor intra în depresii. În general, în școală se face o orientare psihologică, elevului i se dau teste psihologice, de aptitudini și chestionare de interese pentru a vedea ce înclinații are. Elevul trebuie să țină cont ce materii îi plac și ce-i place să facă. De asemenea, trebuie să se intereseze ce discipline va face în mod intensiv și să-și dea seama dacă ar vrea să meargă pe direcția aceea, i-a sfătuit pe elevi Monica Schiller, psiholog școlar la Colegiul de Informatică Grigore Moisil. Astfel, atît consilierii școlari, cît și dascălii îi sfătuiesc pe absolvenții claselor a VIII-a, cît și pe părinții acestora, ca în perioada 12-20 iunie, cînd trebuie să completeze fișele de opțiuni, să alegă nu numai cu mintea, ci și cu inima.
Discipline de studiu la liceu
În primii ani de studiu, elevii au, în general, cam aceleași materii. Diferențele apar spre anii terminali. Planurile-cadru, care conțin recomandările privind disciplinele pe care trebuie să le studieze elevii în liceu, la toate profilurile, pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educației la adresa http://www.edu.ro/ index.php/articles/c555. Dacă în primele două clase de liceu, numărul orelor la limba și literatura română este același, adică patru, diferențele apar la limbile străine și la disciplinele de profil. Limbile străine se studiază la mate-info, cîte două ore pe săptămînă, iar matematica, patru ore pe săptămînă. În schimb, la filologie elevii au cîte trei, respectiv două ore de limbi străine și doar două ore de matematică. Tot cei de la uman fac mai puțin cu cîte o oră discipline ca fizica, chimia și biologia, dar în schimb au cîte două ore de istorie, geografie sau alte discipline socio-umane. La orele din trunchiul comun, fiecare școală poate introduce în orarul elevilor cîte una sau două ore din curriculum, la decizia școlii, adică discipline opționale, în funcție de profil. Numărul de opționale crește în clasele a XI-a și a XII-a. Pe de altă parte, la matematică-informatică se studiază cîte trei ore de limba și literatura română, cîte două pentru fiecare limbă străină, dar au patru de matematică și tot cîte patru de informatică. În plus, elevii de la profilul real trebuie să aibă în orarul săptămînal cîte trei ore de fizică și cîte una de biologie sau chimie. În total, în primii doi ani de liceu, atît elevii de la profil uman, cît și cei de la real au săptămînal cîte 32 de ore. Numărul orelor scade în ultimii ani de studiu, cînd elevii matematicieni vor avea cîte 30 și 32 de ore săptămînal, iar umaniștii între 28 și 30 de ore.
Începe admiterea
Potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Educației, în acest an, elevii vor fi admiși la liceu fără examen, ținîndu-se cont de media generală a notelor obținute la tezele cu subiect unic, care are o pondere de 50% din nota finală, și de media generală de absolvire a claselor V-VIII, care are tot o pondere de 50% din nota finală. Excepție fac liceele sau clasele unde se susțin și probe de verificare a cunoștințelor de limbă modernă/limbă maternă sau probe de aptitudini. La admitere, elevii completează, împreună cu părinții și diriginții, fișele de înscriere, care vor fi introduse în baza de date pentru admiterea computerizată. Astfel, între 12 și 21 iunie, se vor transmite fișele școlilor, pentru completare, iar între 13 și 22 iunie fișele completate vor fi verificate. Pînă în 27 iunie 2008, se efectuează repartizarea computerizată, în urma căreia candidații vor afla dacă au fost admiși în funcție de opțiuni, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere. Pînă pe 28 iunie, elevii vor găsi în școlile lor lista candidaților admiși și lista liceelor unde au rămas locuri libere, pentru candidații respinși care vor participa la o a doua sesiune de repartizări. În perioada 30 iunie-18 iulie, elevii admiși la liceu vor trebui să-și depună dosarele de înscriere la liceele unde au intrat, altfel își vor pierde locul.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!