Elevii vor avea de interpretat, la proba orală de limba română a examenului de bacalaureat, texte din Ghidul Consiliului European sau Raportul Centrului de Sociologie Urbană și Regională
Profesorii se simt neputincioși în fața subiectelor propuse de Ministerul Educației și încearcă să-și ajute elevii cît pot de mult
Bacalaureatul bate la ușă, iar elevii claselor a XII-a s-au pus deja serios pe învățat. Problema este că subiectele postate de Ministerul Educației, Cecetării și Tineretului pe pagina de internet ridică probleme serioase. Ministerul Educației a scos aproape toți marii scriitori, poeți și critici literari din programa pentru examenul de bacalaureat la proba orală de limba și literatura română. Profesorii i-au ignorat complet pe George Călinescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia, Nichita Stănescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Marin Sorescu, Camil Petrescu, Gellu Naum, Ion Barbu sau Mateiu Caragiale. În schimb, absolvenții claselor a XII-a trebuie să știe să comenteze texte din Raportul Tismăneanu, Pactul Național pentru Educație, Ghidul cetățeanului român în UE, Raportul Centrului de Sociologie Urbană și Regională sau o conferință de presă a lui Jonathan Scheele. Liceenii se plîng de gradul ridicat de dificultate al subiectelor, iar profesorii se arată îngrijorați de faptul că tinerii nu vor reuși să obțină note satisfăcătoare la probele de examen. Subiectele la matematică și limba română nu au fost niciodată mai grele ca în acest an și-i pun în impas atît pe elevi, cît și pe profesori.
Elevii de ieri, specialiștii de azi
Față de alți ani, de data aceasta textele la prima vedere de la proba orală de limba și literatura română de la bacalaureat nu sînt numai din literatură și critică literară, ci și din domenii conexe, cum sînt drepturile omului sau sociologie, apărînd chiar texte din conferințe de presă. Fragmentele pe care elevii trebuie să le comenteze nu mai aparțin lui Creangă sau Coșbuc, lui Sadoveanu sau Caragiale, ci sînt teste adînc ancorate în realitate cum sînt Pactul Național pentru Educație, Raportul Centrului de Sociologie Urbană și Regională sau Ghidul cetățeanului european în UE. Profesorii de limba română explică de ce este important ca elevii să rezolve și astfel de texte, dar identifică la rîndul lor probleme mult mai grave. Prin textul la prima vedere nu se urmărește verificarea cunoștințelor elevilor despre Creangă sau Eminescu, ci alte competențe cum ar fi înțelegerea, interpretarea și explicarea conceptelor. Dar problema nu este reprezentată de aceste texte, ci de gradul lor de dificultate care este mult peste medie, pentru că sînt texte de specialitate, a spus Mariana Ionescu, directorul Colegiului Național Andrei Șaguna.
Culmea ironiei: elevii vor analiza soluțiile pentru educație
Dacă pînă în prezent, tinerii erau obișnuiți cu subiectele din alți ani, pe care le rezolvau pentru a se pregăti mai bine, de această dată, ei au primit o lovitură sub centură. Nu vor mai analiza strofe din poeziile lui Eminescu, ci drepturile omului, rezultate statistice sau, mai rău, descentralizarea financiară din Pactul pentru educație. Așa sună un text pe care elevii îl vor interpreta dacă vor avea ghinionul de a alege biletul nr. 90. Asigurarea în perioda 2008-2013 a unui minim de 6% din PIB pentru educație, pentru a o așeza pe o temelie solidă, pe durată medie și lungă. Garantăm familiilor, elevilor și profesorilor că regulile sistemului de educație nu se vor schimba în funcție de anotimp și că acesta va fi finanțat constant în funcție de obiective clare și asumate transparent. De asemenea, elevilor li se cere să cunoască drepturile omului și preocupările Consiliului European. Subiectele au fost realizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățămîntul Preuniversitar și pot fi descărcate de pe site-ul http://www.subiecte2008.edu.ro/bacalaureat/probe_orale/.
Estimări nefavorabile
Estimările profesorilor de limba și literatura română nu sînt deloc optimiste. Din cauza dificultății subiectelor, dascălii sînt îngrijorați pentru elevii lor. La nivel național, ca medie, vor fi serioase probleme. Elevii vor avea dificultăți în înțelegerea textelor care sînt prea greoaie pentru ei, a spus Claudiu Horjea, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național Unirea. Chiar dacă programa a fost simplificată, de la două texte de comentat rămînînd doar textul nonliterar, totuși acesta îi încurcă mult pe elevi. S-a renunțat la cel de-al doilea subiect, la textul literar, și se dorește includerea lui în primul, deși sînt texte care nu se pretează unei interpretări literare. Sînt texte eterogene ca tematică. Elevii nu vor înțelege enunțurile și chiar și unele cuvinte vor fi total necunoscute, a adăugat profesorul Horjea.
Texte de rezolvat fără cerințe
Alte probleme semnalate de profesorii de limba și literatura română sînt lungimea textelor și lipsa cerințelor, astfel încît elevii nici nu știu ce trebuie să rezolve. Textele sînt extrem de lungi și nici nu au cerințe. Unele dintre ele sînt făcute pentru specialiști și sînt exagerat de dificile. E un examen cu evaluare negativă, se mizează pe ce nu știu elevii, și nu pe ceea ce știu, a precizat Mariana Ionescu, profesor de limba română la Colegiul Național Andrei Șaguna. Pe de altă parte, pe site-ul Ministerului apar doar textele care vor figura pe bilete, fără a fi date și cerințele. Există un model cu cerințe, dar modelul propus de ei este incert. Nu avem cerințele și nu știm ce se cere pentru un anumit text, mai ales că se pot crea o multitudine de cerințe pe un text dat, a spus Cristina Călin, profesor de limba română la Liceul de Informatică Grigore Moisil.
Războiul emoțiilor
În plus, liceeni vor fi nevoiți să se descurce și cu emoțiile unui examen extrem de stresant, dascălii recunoscînd că, în acest an, bacalaureatul va fi și un război al emoțiilor. E un examen al emoțiilor. Sînt niște subiecte foarte stresante și se pune multă presiune psihologică asupra elevilor. Dacă rezultatele elevilor nu vor fi bune, nu va fi vina lor, a adăugat Mariana Ionescu, care a atras atenția asupra faptului că pînă și cei mai buni copii vor fi puși într-o situație stresantă din cauza dificultății subiectelor. De asemenea, prof. Mariana Ionescu este de părere că nu numai elevii mai slab pregătiți vor fi extrem de dezavantajați, ci și cei care nu urmează un profil filologic. Va fi o surpriză și ne temem că nu va fi una plăcută, este de acord și profesoara Călin. În opinia dascălilor, chiar dacă își vor da silința să-i ajute pe elevi cît de mult pot să se pregătească temeinic, nu sînt prea multe căi de ieșire din acest impas. Fie va fi indulgență din partea profesorilor, fie va fi o catastrofă, a adăugat Călin.
Probabil că elevii vor ieși în stradă să facă ei reforma
Pe de altă parte, și profesorii de matematică sînt îngrijorați de subiecte. Gradul mult prea mare de dificultate îi sperie pe elevi și pe profesori deopotrivă. Și profesorii de matematică au ridicat aceeași problemă. Anul acesta s-a întrecut foarte mult măsura. Este regretabil, iar școala va pierde și puțina credibilitate care i-a rămas. Probabil că elevii vor ieși în stradă să facă ei reforma care nu a fost făcută pînă acum, a mai spus Mariana Ionescu, directorul Colegiului Șaguna. Problema este cu atît mai spinoasă cu cît admiterea la majoritatea instituțiilor de învățămînt din țară se realizează pe baza mediei de la bacalaureat. Probele orale erau salvatoare pentru mulți elevi pentru că reușeau să ia note mai mari ca la alte discipline. Acum nu se va mai obține un rezultat așa bun care să-i ajute, a mai spus Claudiu Horjea, profesor la Unirea.
Biletul 100
Există patru tipuri de fonduri, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu precis. Fondul European pentru Dezvoltare Regională sprijină crearea de infrastructuri, investițiile destinate ocupării forței de muncă, proiectele de dezvoltare locală și asistența întreprinderilor mici. Fondul Social European este menit să promoveze reintegrarea pe piața forței de muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, în special prin finanțarea sistemelor de instruire și a sistemelor de asistență la angajare. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului contribuie la adaptarea și modernizarea acestui sector. Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă finanțează măsuri în vederea dezvoltării rurale și oferă sprijin agricultorilor, în special în regiunile rămase în urmă. Bugetul total pentru România este de 28-30 miliarde de euro: Agricultură și dezvoltare rurală 11 miliarde de euro; Instrumente Structurale 17 miliarde de euro. (EurActiv)
Biletul 98
Membrii de familie ai cetățenilor Uniunii, care nu au cetățenia unui stat membru, pot ieși de pe teritoriul unui stat membru pentru a călători pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii în baza unui pașaport valabil. Dar, pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru, membrii de familie ai unui cetățean al Uniunii, care nu au cetățenia unui stat membru, trebuie să aibă asupra lor fie o viză de ședere pe termen scurt, fie un permis de rezidență. Statele membre pot cere persoanelor care au intrat pe teritoriul lor, cu îndeplinirea condițiilor menționate, să își semnaleze prezența într-o perioadă de timp rezonabilă și nediscriminatorie. (art. 45 din Directiva 2004/38/CE). (Ghidul cetățeanului român în UE)
Am văzut subiectele de la bacalaureat, de la proba orală. Accentul s-a deplasat dinspre analizarea textului literar spre cuprinderea altor competențe. Filosofia bac-ului pentru proba orală s-a schimbat. De aceea, cei care clamează, din acest punct de vedere, excluderea clasicilor noștri de pe bilete n-au dreptate. Problema e însă nu absența marilor sciriitori români de pe biletele de la oral ci faptul că, schimbînd orientarea examenului, evaluatorii desăvîrșesc un proces, anume ruperea elevului de carte. Din păcate numărul celor care citesc de bunăvoie a scăzut tot timpul. Bacalaureatul mai era o sperietoare care-i făcea să citească Ion sau Moromeții, de exemplu, opere fundamentale culturii noastre, care vorbesc despre noi ca popor. Accentul cade acum pe comunicare, dar ce să comunici dacă vocabularul tău este extrem de redus pentru că nu citești?
Andrei Bodiu, decanul Facultății de Litere din Universitatea Transilvania Brașov
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!