Unul dintre motivele pentru care nu mi-am luat pînã acum puºcã ºi nici permis de port-armã este faptul cã, dincolo de aparenþe, sînt un tip coleric. Cum persoanele care reuºesc sã mã scoatã din minþi sînt numeroase, m-am gîndit, spre binele lor, cã este mai bine sã nu-mi iau armã. Acest lucru însã nu schimbã situaþia vizavi de modul în care eu cred cã ar trebui rezolvatã problema urºilor de pe Tîmpa. Mã întreb cu groazã ce s-ar fi întîmplat dacã sîmbãta trecutã, cînd am urcat cu o delegaþie de 20 de americani, majoritatea în vîrstã, pe Tîmpa ar fi apãrut ursoaica cu puii ei. Nu ºtiu cum aº fi putut sã gestionez situaþia, dar ºtiu cã nimeni nu ar fi fost vinovat de ceea ce s-ar fi întîmplat. Nu înþeleg de ce, pentru binele lor, dar ºi siguranþa braºovenilor, urºii care trãiesc în zona oraºului nostru nu sînt tranchilizaþi ºi transportaþi în rezervaþia din Piatra Craiului. Ar fi bine ºi pentru ei, dar ºi pentru unii braºoveni care seara privesc cu mare atenþie în jurul lor atunci cînd se întorc la apartamentul pe care-l au în Rãcãdãu sau, mai nou, în casele de sub Tîmpa. Comandamentul de ieri, iniþiat de primar pe aceastã problemã, era mai mult decît necesar pentru protejarea braºovenilor. Din pãcate, legea nu-l lasã sã facã mai mult pe primar.
Înþeleg cã organizarea unei partide de capturare a respectivelor animale nu este posibilã din cauza legii. Cineva, recte un parlamentar local, ar trebui sã iniþieze un proiect de amendare a legii existente cu o prevedere care sã permitã îndepãrtarea pericolului pe care aceste animale au ajuns sã-l reprezinte faþã de oamenii paºnici care, ca ºi mine, dintr-un motiv sau altul, nu ºi-au cumpãrat puºcã. Asta chiar dacã n-ar fi avut oricum voie sã-l împuºte, nici dacã se întîlnea cu ursul în propriul dormitor. Putea însã, în cazul în care ar fi avut o autorizaþie de împuºcat urs eliberatã pe bani grei de autoritãþile competente.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
