*Universitățile au redus dramatic standardul de admitere în învățămîntul superior pentru a primi cît mai mulți studenți și a-și asigura astfel finanțarea *Studenții nu urmăresc defel o dezvoltare a nivelului intelectual, ci vînează o diplomă *Din instituțiile superioare ies din ce în ce mai mulți mediocri în loc de specialiști în domeniu
Introducerea concursului de dosare pentru selecția candidaților a fost punctul de plecare al crizei. În prezent, orice posesor al diplomei de bacalaureat, indiferent de pregătirea sa, poate deveni student la orice specializare ar dori fără mari bătăi de cap. De altfel, și numărul universităților particulare care au primit acreditare a cunoscut o evoluție considerabilă care a atras foarte mulți studenți care nu urmăresc defel o dezvoltare a nivelului intelectual, ci vînează o diplomă. Concomitent cu simplificarea examenului de admitere și renunțarea la concurs, profesorii au renunțat la exigență și au învățat să treacă peste lipsa celor mai elementare cunoștințe în domeniu. Astfel, din instituțiile superioare ies din ce în ce mai mulți mediocri în loc de specialiști în domeniu. După cum recunosc și cadrele didactice, menținerea unor standarde ridicate de pregătire ar fi determinat scăderea drastică a numărului studenților, și, odată cu ei, și a bugetului universităților.
Calitatea învățămîntului superior se depreciază din ce în ce mai mult. Universitățile au redus dramatic standardul de admitere în învățămîntul superior pentru a primi cît mai mulți studenți. Astfel, numărul mare al celor admiși aduce o finanțare substanțială sau poate decide chiar soarta unei universități. Dacă pînă acum era ușor să intri, dar greu să ieși, de acum încolo nici absolvirea nu va mai fi o problemă prea dificilă. Cantitatea a luat locul calității, astfel încît universitățile să poată primi mai mulți bani. În ultimii zece ani, numărul studenților și al absolvenților a crescut de aproximativ cinci ori, însă numărul celor valoroși a rămas la 10-20% din totalul studenților.
Admiterea,
la îndemîna oricui
Introducerea concursului de dosare pentru selecția candidaților a fost punctul de plecare al crizei. În prezent, orice posesor al diplomei de bacalaureat, indiferent de pregătirea sa, poate deveni student la orice specializare ar dori, fără mari bătăi de cap. De altfel, și numărul universităților particulare care au primit acreditare a cunoscut o creștere considerabilă, care a atras foarte mulți studenți care nu urmăresc defel o dezvoltare a nivelului intelectual, ci vînează o diplomă. Concomitent cu simplificarea examenului de admitere și renunțarea la concurs, profesorii au renunțat la exigență și au învățat să treacă peste lipsa celor mai elementare cunoștințe în domeniu. Astfel, din instituțiile superioare ies din ce în ce mai mulți mediocri în loc de specialiști în domeniu. După cum recunosc și cadrele didactice, menținerea unor standarde ridicate de pregătire ar fi determinat scăderea drastică a numărului studenților, și, odată cu ei, și a bugetului universităților.
Ministerul vrea
o singură probă
la licență
Pentru a îngropa și mai mult în mediocritate învățămîntul superior, oficialii Ministerului Educației au promovat un proiect de lege prin care universitățile să poată decide dacă studenții vor susține, la examenul de absolvire, lucrarea de licență și examenul de evaluare a cunoștintelor sau doar o singură probă. Studenții vor putea susține examenul de licență fie printr-o probă de verificare a informațiilor acumulate, fie prin lucrarea de licență, în funcție de decizia senatului universitar. Pînă în prezent ambele probe erau obligatorii. Prima probă consta în evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate acumulate în decursul anilor de studiu, iar proba a doua consta în prezentarea lucrării de licență ca probă practică. Diploma se obținea dacă media de promovare a fiecărei probe era de cel puțin cinci, iar media de promovare a examenului de cel puțin șase. Susținerea lucrării de licență este decisă de universitate. Senatul fiecărei instituții superioare va decide și va înscrie în metodologia proprie de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor modul de susținere (scris, oral, probă practică) pentru fiecare dintre cele două probe ale examenului.
Licență cu două probe la
Universitatea Transilvania
* La Universitatea Transilvania din Brașov, doar la trei facultăți din 15 admiterea se face pe bază de concurs. La două dintre ele, la științele educației și la medicină, examenul de admitere pe bază de concurs are în vedere susținerea calității. Comunitatea Europeană ne-a cerut o mai mare seriozitate în ceea ce privește admiterea în învățămîntul superior. La noi la facultate, admiterea se va face pe bază de concurs, a afirmat Stan Panțuru, profesor universitar doctor la Facultatea de Științele Educației. La cea de-a treia facultate, la științe economice, examenul de admitere pe bază de concurs are în vedere o selecție cît mai ruguroasă, datorită numărului mare de candidați care se înscriu anual la această facultate. În ceea ce privește examenul final din acest an, la toate specializările de la Universitatea Transilvania absolvirea studiilor superioare va consta în două probe. La toate facultățile, licența va consta în două probe. Una teoretică, de sinteză a cunoștințelor acumulate de-a lungul anilor de studii pentru a vedea pregătirea candidatului în domeniul respectiv, iar cealaltă este una practică, de prezentare a proiectelor de diplomă. Există un regulament valabil de la începutul anului școlar, nu îl vom schimba acum. Probabil, la anul, ne vom pune problema regîndirii examenului de licență, dar va trebui să regîndim totul. Chiar dacă anul viitor va fi o singură probă, aceasta va trebui să conțină și elemente de ordin teoretic. Pînă anul viitor însă, licența va consta în două probe, a afirmat Ion Vișa, rector al Universității Transilvania Brașov.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!