* După aprecierile psihologilor, copilul modern din România stă ore întregi la
televizor și în fața calculatorului, iar orele de educație fizică sînt neglijate
* Își petrece prea puțin timp alături de prieteni, își sărbătorește ziua la fast-food, iar scopul lui declarat este acela de a ajunge vedetă, job pentru care educația nu este extrem de importantă
O oră de matematică este mult mai prețioasă decît una de educație fizică. Cel puțin aceasta era concepția dascălilor pînă nu de mult. Și în prezent unii consideră că este mult mai importantă o disciplină serioasă decît sportul. Dacă pînă acum orele de educație fizică de la școală nu erau luate prea în serios nici de către elevi, nici de către părinții lor, lucrurile ar trebui să se schimbe. Cel puțin așa crede un grup de peste 100 de specialiști britanici care au lansat o campanie prin care încearcă să-i facă pe părinți să ia în considerație dezvoltarea echilibrată a copiilor.
Britanicii
au tras alarma
Publicația britanică This is London a tras un semnal de alarmă la sfîrșitul anului trecut, în legătură cu dezvoltarea viitoare a elevilor din școlile europene. Ritmul normal de creștere a copiilor este afectat, în opinia specialiștilor britanici, de suprasolicitarea la școală, jocurile pe calculator și alimentația de tip fast-food. În acest context, de la vîrste din ce în ce mai fragede, elevii riscă să cadă în depresii sau alte probleme legate de personalitate. Lucrurile ar putea fi mai ușor depășite dacă în școli ar exista un curriculum echilibrat, care să le permită tinerilor și momente de relaxare. În programa școlară, experții cred că un loc aparte ar trebui să îl ocupe orele de educație fizică, ce ar permite momente de joc și distracție, pe lîngă posibilitatea de a se dezvolta normal din punct de vedere fizic.
Și politicienii
sînt vinovați
Britanicii au formulat o scrisoare prin care arată că vinovați pentru starea actuală a copiilor din școlile europene, inclusiv din România, sînt, printre alții, politicienii care nu înțeleg că lumea modernă a devenit distructivă pentru dezvoltarea copiilor. În România, de exemplu, propunerea de introducere în programa școlară a trei ore de sport a fost deja respinsă. Creierul copiilor e încă în formare, deci ei nu se pot adapta la efectele schimbărilor tehnologice și culturale extrem de rapide, se arată în scrisoare. Ei cred că nevoile copiilor au rămas aceleași, modificîndu-se doar așteptările sociale și cele educaționale. Ei au nevoie în continuare de ceea ce oamenii au avut întotdeauna nevoie, respectiv de alimentație reală - opusă celei de tip fast-food -, de jocuri reale - opuse jocurilor sedentare la calculator. Au nevoie de experiențe reale în lumea în care trăiesc și interacțiuni regulate cu adulții importanți din viața lor, cred psihologii britanici.
Marketing-ul agresiv îi afectează pe copii
Britanicii au lansat o campanie europeană de încurajare a elevilor spre sport și activități recreative. În aceasta sînt implicați peste 100 de psihologi, sociologi și profesori universitari. Campania a ajuns și în România la finalul anului trecut. S-a constatat că același tip de probleme ca și în Occident au fost deja semnalate și de specialiștii români. Ei cred că principalele caracteristici ale problemelor cu care se confruntă elevii români sînt pretențiile exagerate ale părinților și ale dascălilor deopotrivă. Acestora li se adaugă sedentarismul. Alimentat de faptul că tot mai mulți tineri români sînt posesorii unui calculator personal care înlocuiește alt gen de distracție ce implică și mișcarea. Industria marketing-ului, care și în România a atins cote înalte, are, de asemenea, o parte de vină pentru dezvoltarea nesănătoasă a copiilor, întrucît politicile agresive de promovare a unor produse sau idei îi determină pe tineri să se dezvolte nu în timp biologic, așa cum ar fi normal, ci cu o viteză electrică. Studiile realizate de britanici arată că aptitudinile cognitive ale copiilor de 11 ani sînt cu aproximativ trei ani în urma mediei înregistrate acum 15 ani.
La psiholog, încă
de la școala primară
Tot statisticile arată că tinerii români încep să aibă nevoie de psiholog încă de pe băncile claselor primare. Și asta deoarece programa școlară este încărcată, iar părinții și profesorii deopotrivă au tendința de a cere rezultate de performanță la toate disciplinele. După părerea psihologilor, acesta este aspectul care face ca cei mici să aibă tulburări psihice de la vîrste destul de fragede. Teama de eșec, care apărea în urmă cu 15 ani la adolescenți, a ajuns să fie specifică chiar de la vîrste preșcolare. Părinții își pot ajuta copiii, încă de la grădiniță, pregătindu-i să facă față stresului și încurajîndu-i să își dezvăluie problemele, confesîndu-se. O altă soluție la această problemă ar fi ca părinții și profesorii să-i încurajeze pe cei mici să-și dezvolte, cu precădere, o anumită grupă de abilități, în funcție de înclinațiile pe care le au, neinsistînd pe toate materiile la fel. La fel de important este ca părinții să nu îi compare pe copiii lor între ei sau cu alții.
Sportul
reduce stresul
Orele de sport sînt, după părerea specialiștilor, o soluție sigură în dezvoltarea normală a copiilor. Atîta timp cît se țin conform programei și nu sînt înlocuite cu ore de matematică sau literatură. De aceea, este foarte important ca fiecare școală să acorde atenția cuvenită orelor de sport. În afară de lipsa bazelor sportive special amenajate pentru sportul școlar, unitățile de învățămînt din România se confruntă și cu lipsa profesorilor care să-i învețe pe elevi cum să facă sport. S-a înpămîntenit ideea că la orele de educație fizică este de ajuns să-i lași pe copii să bată mingea, după bunul plac. Specialiștii spun totuși că, în funcție de vîrstă, copiii trebuie să lucreze diferite grupe musculare și să dezvolte diferite abilități fizice. În mod normal, orice copil de peste șapte ani trebuie să facă cel puțin 30 de minute de sport în fiecare zi pentru a-și dezvolta, printre altele, rezistența la boli și pentru a-și proteja aparatul cardiovascular și sistemul osos.
Fără televizor,
la copiii sub trei ani
Orele de educație fizică înseamnă nu numai o oxigenare optimă a organismului sau o dezvoltare normală, ci și posibilitatea de recreere și eliberare de stres. Pentru a se asigura că micuții își dezvoltă cum trebuie abilitățile sportive, părinții trebuie să fie foarte atenți la ce și cît se joacă pe calculator copiii lor. În opinia psihologilor, în mod normal, un copil poate juca diferite tipuri de jocuri pe calculator, cu condiția să nu depășească durata unei ore pe zi și să se alterneze jocul virtual cu cel real, împreună cu alți copii. Nici televizorul nu face bine înclinațiilor elevilor către sport. Televiziunea oferă modele trecătoare și uneori chiar nocive. De aceea, specialiștii în psihologia copilului spun că cel mai indicat ar fi ca, pînă la vîrsta de trei ani, cel mic să nu aibă deloc acces la televizor. De la trei ani în sus, părinții le pot pune copiilor desene animate. Dar nu sînt indicate cele cu un grad mare de violență.
Copilul român al anului 2007
* După aprecierile psihologilor, copilul modern din România stă ore întregi la televizor și în fața calculatorului, jucînd jocuri. Astfel că de la o vîrstă foarte mică acumulează un bagaj prea mare de informație. Își petrece prea puțin timp alături de prieteni, își sărbătorește ziua la fast-food, moment în care este înconjurat de colegii de școală, iar scopul lui declarat este acela de a ajunge vedetă. Job pentru care educația nu este extrem de importantă.
Lege anti-hamburger
* Ministerul Educației susține orice inițiativă legislativă care este în folosul sănătății elevilor, îi apreciază pe părinții care se implică în sprijinirea acestor acțiuni și va efectua o analiză amănunțită a situației create la Cluj, a declarat ministrul educației, Mihail Hărdău. Asta după ce un grup de părinți din Cluj s-au plîns că, la școală, copiii lor sînt tentați cu alimente de tip fast-food. Legea învățămîntului interzice, printre altele, promovarea în școli a prozelitismului religios și a acțiunilor politice, dar și promovarea produselor de orice tip care dăunează sănătății fizice sau mentale a copiilor. Totuși, reperezentanții MEdC susțin că sesizarea părinților clujeni este prima de acest gen și că nu există o reglementare clară din partea organismelor autorizate conform căreia produsele de tip junk-food sînt dăunătoare sănătății copiilor. Elementele de educație în ceea ce privește o alimentație sănătoasă sînt incluse în programa școlară, însă ce și unde mănîncă un copil este decizia lui și decizia părinților lui, susțin reprezentanții MEdC. Circa 430 de părinți din Cluj-Napoca au discutat cu deputatul independent de Cluj Mircia Giurgiu, pentru inițierea unui proiect de lege care să interzică în școli campaniile de promovare a unor alimente tip fast-food, pe care le consideră nesănătoase. Proiectul urmează să ajungă în Parlament în luna februarie.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!