În condițiile în care medicii brașoveni nu oferă aproape nicio informație legată de situația COVID, în afara unor statistici sumare și incomplete, deși județul Brașov se află pe locul 3 pe țară la incidența îmbolnăvirilor, Ziarul de Iași prezintă două cazuri extreme de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași despre cum arată moartea albă din plămânii pacientului COVID 19,
Puțini știu cum arată plămânii unei persoane infectate cu noul coronavirus. În imaginile pe care Ziarul de Iași le prezintă este vorba despre două cazuri extreme, ambele internate și vindecate la Spitalul de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva. Primul caz este al unui pacient tânăr, de 27 de ani, fără boli asociate și cu o formă ușoară de boală, iar celălalt al unui pacient de 88 de ani, cu multiple comorbidități și cu cinci-șase zile internare la Terapie Intensivă. Când plămânul devine «alb», moartea poate surveni oricând, și asta, în cazul SARS COV 2, se poate întâmpla și de pe o zi pe alta, a subliniat Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva, conform ziaruldeiasi.ro.
Mai puține pete înseamnă formă mai ușoară a bolii
Plămânul este organul responsabil de trecerea oxigenului din aerul inspirat, în sânge. Totul se produce în câteva secunde la nivelul alveolelor plămânilor. În timpul inspirației, aerul încărcat cu oxigen traversează traheea, ajunge la bronhii, respectiv la sacii alveolari. Apoi, trece prin pereții subțiri ai alveolelor și intră în fluxul sangvin. Dacă plămânii nu funcționează, oxigenul nu ajunge la celelalte organe vitale, care capitulează rând pe rând, iar decesul poate surveni în mai puțin de șase minute. Noul coronavirus pătrunde în organism prin căile respiratorii superioare și coboară spre căile respiratorii inferioare. În cazul inflamației provocate de SARS COV2, vorbim de o distrugere continuă a pereților alveolari, care poate merge până la sugrumarea sistemului. La nivelul plămânilor, virusul se îngroapă adânc în celule, unde se înmulțește foarte rapid. Apar acele pete albe pe radiografii. În cazul pacientului tânăr, de 27 de ani, fără comorbidități, se observă că aceste pete sunt puține, fiind vorba de o formă ușoară de boală, care a necesitat atenție, dar care nu a ridicat probleme nici la negativare și nici la recuperare. Situația însă se schimbă radical atunci când e vorba de un pacient vârstnic, cu multiple comorbidități, printre care și hipertensiune arterială, cum este a doua radiografie și unde se vede că plămânii sunt afectați în proporție 70%, a declarat Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase.
Plămânul alb duce la senzația de înec și internarea la Terapie Intensivă
Bătălia sistemului imunitar al pacientului COVID 19 se dă în plămâni, în principal. În cazul organismului tânăr, fiind vorba despre un virus nou, sistemul imunitar răspunde zgomotos, iar celulele imunitare acționează atât asupra celor virusate, cât și asupra țesuturilor. În cazul infecției cu SARS COV2, fluxul de oxigen care pleacă în sânge este mult diminuat astfel încât celulele afectate nu pot fi reparate sau înlocuite și deci nici sistemul imunitar nu poate fi susținut. Odată instalată infecția, ca urmare a inflamației provocate, treptat, plămânii se umplu de lichid, iar la pacient apare senzația de înec, de sufocare. Acele pete albe de pe radiografii, așa cum este și cazul pacientului de 88 de ani, devin compacte, se extind. Practic, în cazurile severe, plămânii devin «albi». Totul este și mai complicat când e vorba și de HTA sau alte comorbidități. Această infecție provoacă cheaguri de sânge, pacientul prezintă o coagulare crescută, drept pentru care se ajunge la acea tromboză masivă. Aici intervine Terapia Intensivă și rolul ventilatorului care mărește fluxul de oxigen transmis de plămâni. Noi practicăm, de regulă, în cazul bolnavilor COVID 19 ventilația noninvazivă, unde avem experiență de mai bine de opt ani, a mai precizat Carmen Dorobăț.
Prin infecția cu SARS COV 2 se ajunge la o distrugere anatonimcă celulară și de aici apare și greutatea recuperării. Cu cât pacientul stă mai mult la Terapie Intensivă, cu atât recuperea este mai de durată. Și asta pentru că, în cazul intubării, de exemplu, mușchii respiratori se atrofiază în câteva ore, iar odată cu sedarea pacientului, se instalează starea de slăbiciune. Din punct de vedere anatomic, al sistemulul respirator, al plămânilor, refacerea acestora poate fi un drum lung și anevoios. Cât de lung? Între câteva luni sau niciodată, a subliniat Carmen Dorobăț, pentru Ziarul de Iași .
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!