Iohannis:În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD se luptă în Parlament ca să dea Ardealul ungurilor
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: MEx,
29.04.2020
Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlament. În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor, a declatat președintele Iohannis într-o scurta ți dură declaraâie de presă.
Principalele declarații ale președintelui:
PSD, ajutat de UDMR, a trecut o lege care acordă autonomie Ținutului Secuiesc
Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlament
În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor
Ciolacu, oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?
Asta înseamnă o majoritate toxică, dragi români
Acum poate înțelegeți mai bine de ce am vrut alegeri anticipate
Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică PSD-istă să mai decidă
E inacceptabil și cât timp voi fi eu președintele României o asemenea lege nu va trece
Președintele a reacționat după ce Camera Deputatilor a votat tacit Proiectul prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținut.
Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.
Deputații Comisiei de Administrație semnalează că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil .
Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă și judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite, arată raportul de respingere al Comisiei.
Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie.
Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro și József-György Kulcsar-Terza.
Ce prevede
Conform actului normativ, statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.
Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc, arată proiectul de lege.
Inițiatorii spun că înființarea regiunii autonome este o expresie a identității istorice a zonei și va asigura egalitatea de șanse a cetățenilor și protecția identității naționale maghiare.
Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale, potrivit inițiativei legislative a celor doi deputați UDMR.
Aceștia susțin că autonomia comunității este dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.
Prin urmare, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
Competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional. Competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional. Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop, conform proiectului de lege.
Inițiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român.
Cu respectarea principiului menționat mai sus:
- Competențele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
- Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
- Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii, conform sursei citate.
Ținutul Secuiesc, compus din județele Covasna, Harghita precum și scaunul istoric Mureș
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș care aparține județului Mureș. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.
a) Scaunul Kæzdi (Kæzdiszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kæzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szækelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureș (Marosszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszæk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barót), arată inițiativa legislativă a deputaților UDMR.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!