31 de ani de la strigătul disperat a lui Liviu Cornel Babeș: Stop Murder, Auschwitz = Brașov
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
02.03.2020
În 2 martie 1989, pictorul brașovean Liviu Cornel Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul, în fața câtorva sute de turiști români și străini, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, nu înainte însă de-a afișa pe trunchiul unui copac un text. Stop Murder, Auschwitz = Brașov scria pe pancarta menită să explice scopul gestului său. În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babeș murea la Spitalul Județean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise.
Astăzi, la slujba de comemorare a celor 31 de ani de la tragicul eveniment au fost doar câțiva prieteni, familia și oficialități locale.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului The Free Romanian, aparținând lui Ion Rațiu. Articolul a fost apoi preluat și de prestigiosul The Sunday Times.
Torță vie pe pârtie
Brașoveanul și-a premeditat gestul, fără a da nimic de bănuit familiei. Diminea]a a început ca oricare alta, când bărbatul a plecat la serviciu. Era electrician la Trustul de Prefabricate și, în timpul liber, artist plastic amator. A fost ultima dată când so]ia sa, Etelka, și fiica,
Gabriela, l-au văzut în viață. De-abia ajuns la serviciu, Liviu Babeș s-a învoit și a plecat la schi, în Poiana Brașov. Zbuciumul său interior a răbufnit pe pârtia Bradul. S-a stropit cu benzină, și-a dat foc și a coborât ca o torță vie pe schiuri. În acea perioadă, în Poiană erau mulți turiști străini veniți la schi.
Gest premeditat
Scoțienii Douglas Wallace, din Renfrewshire, și mai apoi, George Melvin, din Edinburgh, au încercat să-l salveze. Locul acestui protest n-a fost ales întâmplător. Spectacolul atroce a fost pregătit special pentru străinii din Poiană, care aveau să-l povestescă mai apoi în lumea liberă. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta
împotriva comunismului.
Durerea sa era cumplită
Scoțianul Douglas Wallace a relatat în ziarele britanice experiența pe care i-a fost dat s-o trăiască în martie 1989 în Poiana Brașov: Am auzit un geamăt și am văzut un om cuprins de flăcări, care ieșea din pădure. Nu părea că încearcă să stingă focul care-l cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că îi aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, de[i trecuse mai mult de un minut de când îl văzusem, nu dădea nici un semn că vrea să se salveze. Cu jacheta mea de schi am încercat să-l sting. Britanicul n-a priceput în primul moment ce se întâmplă. A înțeles însă mai târziu. Imaginea idilică pe care încerca s-o promoveze regimul comunist despre țara noastră nu corespundea deloc cu realitatea cotidiană a românului de rând.
Declarat nebun de Securitate
Când a ajuns la spital, soția eroului anticomunist a fost sfătuită să nu vadă cadavrul, și să păstreze în memorie imaginea soțului ei așa cum îl știa. Miliția și Securitatea au încercat să afle de la familie motivele acestui gest disperat. Anchetorii au înțeles în cele din urmă că și Etelka Babeș a fost șocată de gestul extrem al soțului ei. Evident, oficialită]ile de atunci au încercat să mușamalizeze tragedia. Ziarele
britanice au relatat însă că securiștii i-au cumpărat lui Wallace o jachetă nouă în locul celei arse în timp ce a încercat să-l salveze pe brașovean. Ba chiar i-au dat o sticlă de șampanie, explicându-i că bărbatul care și-a dat foc pe pârtie ,,era nebun,,.
Ende
Gestul lui Liviu Babeș nu a fost unul întâmplător. Faptul că protestul său a fost foarte bine pregătit este demonstrat și de tema ultimelor sale picturi. Tăvălugul și Grota cu măști, autoincendierea sa a fost menită să sugereze că un om se pierde pe sine atunci când acceptă tăvălugul istoriei. De altfel, chiar ultimul său tablou înfățișează un peisaj în care pot fi văzute stalactite și stalagmite construite din cranii umane. Pe spatele acestui tablou scria «Ende», adică «sfârșit» în limba germană. În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem cetățean de onoare al Brașovului.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!