Casa regală a României și cea imperială rusă în La Belle Epoque-expoziție în premieră la Brașov
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: sursa/agerpres.ro,
25.02.2020
O expoziție în premieră cu fotografii care reprezintă Casa regală a României și cea imperială rusă din perioada sfârșitului secolului al XIX-lea - începutul secolului XX a fost vernisată, marți, la Brașov, la Casa Sfatului, în cadrul unui proiect în care Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut ca partener Centrul Rus de Știință și Cultură de la București și trei arhive din Rusia.
Figura centrală a expoziției, intitulată "Casa Imperială Rusă și Casa Regală a României la hotarul dintre secole", este Regina Maria, iar dincolo de a fi "un omagiu adus memoriei trecutului comun al țărilor noastre", aceasta "subliniază că, în calitate de Prințesă Moștenitoare și apoi Regină a României, nu a pierdut legăturile sale cu Marea Britanie și Rusia".
"Avem aici multe fotografii care sunt adevărate cărți, pentru că ai o frescă corectă a unei lumi pierdute, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX, acea La Belle Epoque despre care citim și ne minunăm cât de frumoasă a fost, dar despre care nu știam cât e de aproape de sfârșitul său, pentru că sunt fotografii aici chiar și de la momentul 1914 - plus că ultima vizită a țarului în străinătate în 1918 s-a întâmplat să fie în România - și descoperim două familii - cea regală și cea țaristă - cu zâmbetul pe buze, neștiind că, în mai puțin de o lună de zile, această lume va fi distrusă de război și, mai grav, o familie imperială, cu o putere ce părea de nezdruncinat, o să rămână doar în cărțile de istorie", a declarat, cu prilejul vernisajului expoziției, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene.
Acesta a menționat, totodată, că Regina Maria, care a fost " un simbol al Centenarului României", a ținut atât de mult la toată familia țaristă încât, deși nu era ortodoxă, primele gesturi creștine, după ce a aflat că aceasta a fost asasinată de regimul bolșevic - parastas, pomenire - au fost făcute de ea.
"În calitate de cea mai mare dintre fetele Marii Ducese Maria, ea a ajuns foarte repede să vadă viața de la curtea țarilor și acea splendoare a cucerit-o. Și vedem în gusturile reginei - de la cum și-a aranjat reședințele, amenajarea castelului Bran, Peleș - avea această tentație spre fast, spectacol și strălucire a Romanovilor, inclusiv gustul artistic avea foarte mare legătură cu sângele de rusoaică care curgea prin ea", a afirmat Pepene.
Natalia Muzhennikova de la Centrul Rus din București a subliniat în arhivele ruse se află încă o serie de documente care nu au fost explorate de cercetătorii români, fapt pentru care le-a lansat invitația de a apela la aceste resurse.
"Problema noastră nu a fost să adunăm pozele, ci să le selecționăm, care sunt reprezentative pentru Casa regală a României și Curtea imperială rusă, pentru că acea grămadă de poze care au fost găsite în arhive a fost foarte bogată și aici se deschide încă un domeniu pentru cei care studiază istoria, pentru cercetători, profesori, este un câmp atât de mare în care nu a săpat nimeni din România. (...) Eu vreau să invit istorici și cercetători din România să apeleze mai des la serviciile arhivelor noastre, să cerceteze mai mult arhivele noastre pentru că, dacă cercetăm mai mult, studiem mai mult despre țările noastre, ne apropiem mai repede, găsim o limbă comună mult mai repede", a spus Muzhennikova.
La realizarea expoziției au participat trei arhive din partea Rusiei - Arhiva Centrală de Stat pentru Documente Cinematografice și Fotografice din Sankt Petersburg, Arhivele de Stat ale Federației Ruse și Arhivele de stat din Rusia pentru Documente Cinematografice și Fotografice.
Conform directorului Arhivei Centrale de Stat din Sankt Petersburg, Oxana Morozan, expoziția face parte dintr-un proiect amplu, care conține expoziția de la Brașov și una la Sankt Petersburg.
"În arhivele noastre, noi am găsit portretele Reginei Maria până în 1917 și următoarea perioadă, după 1917, sunt oferite de Muzeul Județean din Brașov. Expoziția este un succes și am avut o mare plăcere să lucrăm în această echipă, cu Centrul Rus de Știință și Cultură și Muzeul Județean din Brașov și sper să derulăm și în următoarea perioadă alte proiecte", a afirmat Morozan.
Conform directorului Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene, expoziția va putea fi văzută până la sfârșitul lunii martie - începutul lui aprilie, în funcție de itinerarea ei, fiind deja cerută în țară.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!