Cine ține post negru în ajunul Bobotezei va fi sănătos și norocos tot anul
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex,
04.01.2020
În această zi nu ai voie să te cerți și nici să dai nimic cu împrumut
Credincioșii ortodocși și catolici prăznuiesc astăzi ajunul Bobotezei. În această zi se ține post negru, se sfințește casa, iar fetele nemăritate își pot visa ursitul. Din bătrâni se spune că cine reușește să nu mănânce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos și norocos tot anul. De obicei, ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului. Se zice că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, dar și în Bucovina, se colindă. Tot acum, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului și belșugului din noul an. Unii săteni din Ardeal întâmpină Boboteaza cu un obicei străvechi, numit Chiraleisa. Acest ritual agrar s-a păstrat de peste trei secole și constă în stropitul livezilor și înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.
Post păstrat din secolele IV-VI
În Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolelor IV-VI, cînd catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primeasca botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită - Agheasma Mare. În unele regiuni, creștinii ortodocși gustă pe nemîncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie - odovania praznicului.
Masa cu 12 feluri de bucate
Pe vremuri, la țară, în ajunul Bobotezei se pregătea o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din camera de curat se așternea o față de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub fața de masă se punea fân sau otavă, iar pe fiecare colț se punea cîte un bulgăre de sare. Deasupra, se așezau douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluște de cartofi, borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, ce au colțurile lipite în formă de urechiușe, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mâncare, iar imediat după sfințirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă.
Ziua descântecelor
Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, și un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strîngeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice și a le proteja de gujulii. Se credea că dacă, în dimineața ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În ajunul Bobotezei erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră. Tot în seara de ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri în acea din familie va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Tradiția mai spune că fetele de măritat e bine să ceară preotului care vine cu Botezul puțin busuioc pe care îl vor folosi apoi la unele practici de atras iubirea flacăilor.
Chiralesa
Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără și Chiralesa, un obicei de purificare a spațiului și de invocare a rodului bogat. În unele zone, copiii merg să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Gospodarii îi răsplătesc pe colindători cu mere, nuci și prăjituri pe care copiii le strâng în trăistuțele lor. Băieții și fetele intră în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, holdele, sunînd din clopoței, tălăngi, fiare vechi, rostind în cor versurile: Chiralesa, spic de grîu/ Pînă-n brîu/ Roade bune, Mană-n grâne! Cuvântul Chiralesa are la origine o formulă liturgică grecească și în limba română înseamnă Doamne miluiește!. Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoțit și de gospodari din sat care anunță venirea preotului și apoi sunt răsplătiți cu bucate de post sfințite.
Cum afli dacă va fi rod de fructe
În Ajunul Bobotezei, după lăsarea serii, se taie crenguțe de la diferiți pomi fructiferi și se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul cum înfrunzesc apoi și înfloresc rămurelele, se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe.
Tradiții și superstiții în Ajun de Bobotează
Cine va strănuta în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
Dacă în Ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă
Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios, atunci va fi un an ploios
În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu Iordanul prin sate, îi va scârțâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic
Ajunul Bobotezei este o zi prielnică și obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe și negre
Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
Conform unor tradiții populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte
Cenușa din sobă și gunoiul din casă se strâng dimineața pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prădători
Este frecvent întâlnită superstiția potrivit căreia animalele din grajd vorbesc, la miezul nopții din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori
De Ajun nu sunt admise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile dupa aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite
Superstiția cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inel un fir roșu de mătase și un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători
Se crede că fetele care cad pe gheață în Ajun de Bobotează să mărită în acel an.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!