1 noiembrie este ziua în care mergem cu flori și lumânări la mormintele celor dispăruți. Fiecare se roagă pentru sufletele celor dragi care care au plecat din această lume, le curăță mormintele, împart săracilor pomană și aprind candele care să lumineze drumul de dincolo al morților. Pe înserate, peste cimitirele din Brașov coboară o ploaie de luminițe. Luminația, cum mai este numită sărbătoarea, e o zi deosebită pentru creștinii din Ardeal. Sărbătoarea are origine catolică, fiind denumită Ziua Tuturor Sfinților încă din secolul VII. În Transilvania, ea s-a transformat în Ziua Morților, dar se mai numește și Luminația. În timp, obiceiul cinstirii celor trecuți pe lumea
cealaltă a fost adoptat și de ortodocși, de luterani, calvini și unitarieni, fiind acum o sărbătoare care adună în jurul mormintelor toți credincioșii. În calendarul catolic, și ziua de 2 noiembrie este o sărbătoare dedicată celor dispăruți, Ziua tuturor sufletelor. La originea Zilei Morților stă ceremonia celților de acum 2.000 de ani. Ei sărbătoreau pe 1 noiembrie Anul Nou, noapte în care credeau că fantomele se întorc printre cei vii. Americanii au transformat această zi religioasă într-un prilej de distracție și carnaval.
Obiceiuri de Ziua Morților
În calendarul maghiar, Ziua morților (Halottak napja) cade de fapt pe data de 2 noiembrie, iar ziua de 1 noiembrie este sărbătoarea tuturor sfinților (Mindenszentek), adică ziua în care sînt sărbătoriți toți acei sfinți carora nu li s-a dedicat o zi specială în calendarul catolic. Se spune că luminile lumînărilor aprinse la cimitir ajută sufletele rătăcitoare să regăsească drumul spre odihna veșnică. În unele zone, oamenii pun un tacîm în plus la masa de seară, pentru că, se zice, sufletele morților ies din morminte și colindă locurile dragi. Alții, lasă lumina aprinsă peste noapte, ca sufletul decedaților din familie să-și poată găsi drumul spre casă.
Sărbătoare creștină cu rădăcini păgâne
Ziua tuturor sfinților și Ziua morților sunt două sărbători care au înlocuit de fapt ritualuri celtice de dinaintea erei noastre. În anul 835, papa Gregor al IV-lea a decretat ziua de 1 noiembrie ca sărbătoare religioasă închinată sufletelor martirilor credinței, în încercarea de a eradica complet serbările păgâne și a-i creștina pe bretoni, irlandezi, englezi și alte popoare de origine celtă. Tradiția laică a fost însă mai puternică și, în cele din urmă, sărbătoarea a îmbinat atît elemente din vechile ritualuri, cît și elemente creștine. Două secole mai târziu, în anul 1006, papa Johannes al XVIII-lea a decretat ziua de 2 noiembrie drept Ziua morților. În Marea Britanie, Ziua tuturor sfinților s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara de dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows E en și apoi Halloween, așa cum este cunoscută acum.
Nu-i nimic rău că ortodocșii își pomenesc morții și pe 1 noiembrie
În tradiția creștin-ortodoxă, sunt mai multe sărbători de pomenire a morților pe an. Și ori de cîte ori un credincios simte nevoia să-i pomenească pe cei dragi trecuți la cele veșnice poate să facă asta într-o slujbă de pomenire. În zonele în care ortodocșii au trăit alături de catolici sau protestanți, așa cum se întîmplă și la Brașov, credincioșii s-au influențat însă reciproc și au ajuns să țină obiceiurile împreună. În obiceiuri de acest fel nu este nimic rău. Dacă un creștin ortodox și-a văzut vecinul catolic sau protestant plecînd la cimitir de 1 noiembrie să se roage pentru morți și să pună o coroniță la mormânt, s-a dus și el la mormintele rudelor sale. Este un obicei laic, frumos și binevenit. De aceea, și Sfântul Sinod a fixat o zi pentru pomenirea morților, dacă laicii au preluat acest obicei la început de
noiembrie. Prima sâmbătă din noiembrie este o zi a morților, în care se face pomenirea acestora cu deosebire. Biserica Ortodoxă a mai fixat o Sâmbătă a morților și înainte de începerea Postului Mare și în fiecare sâmbătă din post. Se pomenesc morții și în Joia Mare, și de moșii de vară, și în fiecare sâmbătă sau duminică, la liturghie, și la soroacele de după înmormântare.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!