Procesul de corupție al fostului ministru Constantin Niță, suspendat. Instanța a sesizat Curtea de Justiție a UE
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
21.10.2019
Dosarul în care fostul ministru al Energiei Constantin Niță a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență a fost suspendat, a decis luni instanța supremă, care a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu aplicarea deciziei CCR privind rejudecarea unor dosare de corupție. Este al doilea dosar în care instanța supremă sesizează CJUE privind aplicarea deciziilor CCR, primul fiind cel al lui Darius Vâlcov.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a pus în discuție luni posibilitatea sesizării CJUE cu trei întrebări, pentru a afla dacă instanța poate să nu aplice decizia CCR de rejudecare a unor dosare pe motiv de nelegalitate a completurilor specializate de trei judecători, potrivit Agerpres.
Avocații lui Constantin Niță s-au opus sesizării CJUE, susținând că acest dosar nu are legătură cu fraudarea fondurilor europene, în timp ce un procuror DNA a fost de acord cu trimiterea celor trei întrebări.
Instanța a decis sesizarea CJUE, iar până la primirea răspunsului procesul lui Niță a fost suspendat.
Acesta este al doilea dosar în care magistrații români sesizează justiția europeană în legătură cu aplicarea deciziilor CCR, primul fiind cel al lui Darius Vâlcov.
Cele trei întrebări sunt următoarele:
"Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (I) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 4 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupție soluționate într-o perioadă determinată și care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul Instanței supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deși recunoaște specializarea judecătorilor care le-au compus?
Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a Instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a Instanței supreme)?
Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?".
Pe 3 iulie, CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de neconstituirea de către instanța supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție.
În urma acestei decizii, toate dosarele soluționate de completurile de 3 judecători de la instanța supremă înainte de 23 ianuarie 2019 și care nu au o decizie definitivă sau au o sentință definitivă, dar sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare vor fi rejudecate.
Pe 19 decembrie 2018, fostul ministru Constantin Niță a fost eliberat din închisoare, el având o condamnare de 4 ani pentru trafic de influență, primită în iunie 2018.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niță i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iași.
Niță ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu și fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remiși lui Niță în două forme - parțial în numerar și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
''În consecință, la data de 21 iulie 2013, Niță Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din București. De asemenea, la solicitarea lui Niță Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firmă, la prețul de 5.000 euro + TVA/lună, care a și fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de Niță Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013 - iunie 2014'', susțineau procurorii.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!