Sărbătoarea Sînzienelor va fi marcată la Șirnea, printr-o zi de spectacol la care sînt invitați toți brașovenii și turiștii. Serviciul pentru conservarea și promovarea culturii trandiționale Brașov, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata au pregătitazi, pentru Sărbătoarea Sînzienelor, un program de șezătoare pe tema Sînzienelor, care va avea loc la Muzeul Nicolae Frunteș din Șirnea, de la ora 18.00. Urmează apoi vecernia Sf. Ioan Botezătorul, la biserica din sat, de la ora 19.00, refacerea obiceiului culesului florilor de sînziene, pe plaiurile Șirnei, de la ora 21.00 și
un spectacol folcloric, de la ora 21.30. De la 22.00 urmează un program de poezie și muzică dedicat Sînzienelor, iar de la 23.30, Agapa Sfîntului Ioan Botezătorul. Sînzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbatoare a iubirii și a fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor și belsug în gospodărie, dar și de practici ale fetelor pentru a-și afla sortitul și momentul în care se vor mărita. Sărbatoarea Sînzienelor este legată de credințe precum aceea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor, și practici precum folosirea florilor de sînziene pentru bunăstare sau pentru aflarea alesului.
Sărbătoarea Sînzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița Diana, numele de Sînziana- așa cum este cunoscută sarbatoarea autohtonă în special în Ardeal- provenind din Sancta Diana. În Muntenia și Oltenia se sărbătorește, în schimb, Drăgaica, dupa numele slav. Dupa unii specialiști, sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sînzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă. Peste sărbătoarea păgînă a Sînzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfîntului Ioan Botezatorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare cînd
soarele începe să «coboare» către iarna, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat. Pentru că la Sînziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întîmplă dupa voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în urmatoarea jumătate a anului. E timpul cînd floarea de sînziene dobîndește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținînd departe relele aduse de stihii, se arată în lucrarea Credințe și obiceiuri ale românilor din zona Rupea de Sînziene, a cercetărorului științific
Veronica Bogoiu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!