Consilierul judeţean Adrian Maxim a fost trimis în judecată

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.P., 22.07.2014

Consilierul judeţean Adrian Maxim, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), a fost trimis în judecată în dosarul în care este acuzat că ar fi obţinut fraudulos o adeverinţă medicală care să justifice refuzul său de a da probe biologice după ce a fost prins băut la volan. Potrivit comunicatului emis astăzi de Parchetului de pe lîngă Tribunalul Braşov, în sarcina consilierului judeţean Adrian Maxim s-au reţinut infracţiunile de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, instigare la mărturie mincinoasă şi instigare la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la mărturie mincinoasă, instigare la fals intelectual şi uz de fals.
COMUNICAT
Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au dispus în cursul lunii iunie 2014 trimiterea în judecată a unor inculpaţi după cum urmează:
      1. FEDOR DORIN, administrator la SC PIGORETY IMPEX SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, dare de mită în formă continuată, instigare la mărturie mincinoasă, două infracţiuni de instigare la fals intelectual şi instigare la abuz în serviciu
      2. IORDACHE SORIN , medic legist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Braşov, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată, dare de mită, mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, fals intelectual,
      3. MIRCEA ŞTEFAN-VASILE, administrator la SC DI STEFANO TRADE SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la mărturie mincinoasă, complicitate la fals intelectual, complicitate la luare de mită în formă continuată, favorizarea făptuitorului, trafic de influenţă,
      4. POPON FLORIN, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, fals intelectual
      5. MAXIM ADRIAN, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică pentru săvârşirea infracţiunilor de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, instigare la mărturie mincinoasă, şi instigare la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la mărturie mincinoasă, instigare la fals intelectual şi uz de fals,
      6. SCĂRLĂTESCU VASILE, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului,
      7. GHINEA ION, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă,
      În sarcina persoanelor mai sus menţionate s-au reţinut următoarele:
      În contextul cercetărilor penale efectuate în dosarul penal nr. 6854/P/2013 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, în care faţă de inculpatul FEDOR DORIN erau efectuate acte de urmărire penală cu privire la săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o alcoolemie peste 0,80 g/l şi sustragere de la recoltarea de probe biologice, în scopul de a se sustrage de la răspundere penală, prin oferirea de bani (1000 Euro respectiv 200 de Euro) şi alte foloase faţă de inculpatul IORDACHE SORIN medic legist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Braşov, faţă de POPON FLORIN, medic psihiatru în cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Braşov şi faţă de alte persoane, beneficiind şi de influenţa de care inculpatul IORDACHE SORIN se bucura faţă de membrii comisiei de specialitate care a examinat inculpatul FEDOR DORIN din punct de vedere psihiatric, inculpatul a beneficiat de dovedirea în mod neconform realităţii, în cadrul cercetărilor penale, a împrejurării că este suferind de aichmofobie ( fobie de obiecte ascuţite, ace şi altele) afecţiune care ar fi motivat refuzul de recoltare a probelor de sânge şi care ar fi putut determina o soluţie favorabilă acestuia în dosarul penal.
În data de 15 octombrie 2013, inculpatul Mircea Ştefan Vasile, care i-a pus în contact pe inculpatul FEDOR DORIN cu inculpatul IORDACHE SORIN, l-a contactat pe inculpatul SCĂRLĂTESCU VASILE, fost director economic al Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, solicitându-i să-l sprijine pe ŞCHIOPU DAN, cercetat într-un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o alcoolemie peste 0,80 g/l, astfel încât acesta să obţină recalcularea alcoolemiei în maniera în care să rezulte că la data săvârşirii faptei nivelul îmbibaţiei alcoolice a acestuia era mai mic de 0,8 ml/ l alcool pur în sânge, pentru a se putea sustrage de la răspundere penală, lucru care s-a şi întâmplat.
La serviciile inculpatului Mircea Ştefan Vasile a recurs şi inculpatul GHINEA ION, care avea interesul de a primi cu prioritate o sumă mare de bani datorată de statul român în legătură cu calitatea acestuia de revoluţionar, respectiv suma de 228.000 lei. În cursul anului 2013, inculpatul Mircea Ştefan Vasile i-a comunicat inculpatului GHINEA ION că are relaţii la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi că-l poate ajuta să-şi construiască dosarul şi să primească banii cu prioritate, aspect acceptat de către Ghinea Ion. Cu această ocazie, Ghinea Ion i-a promis lui Mircea Ştefan Vasile că-i va remite anumite foloase dacă va reuşi să intre în posesia sumelor de bani, astfel că ulterior rezolvării problemei, Mircea Ştefan Vasile a primit de la acesta suma de 1000 de euro.
În privinţa inculpatului MAXIM ADRIAN, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, s-a reţinut faptul că la data de 27 mai 2012, în jurul orei 03:30, aflat fiind la volanul autoturismului personal, după ce s-a sustras de la solicitarea de testare cu aparatul etilotest adresată de către lucrătorii Postului de Poliţie Bran, invocând anumite afecţiuni medicale, solicitându-i-se să-i fie prelevate probe de sânge la Spitalul Orăşenesc Zărneşti acesta a refuzat să se supună recoltării de probe biologice, invocând faptul că are fobie de ace.
Constatările şi concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică ce a constituit mijloc de probă în dosarul penal format pe numele inculpatului MAXIM ADRIAN privind săvârşirea infracţiunii de sustragere de la recoltarea de probe biologice s-au întemeiat pe o reţetă medicală eliberată de către medicul psihiatru DINCĂ ŞTEFAN la data de 21 mai 2013, potrivit căreia MAXIM ADRIAN suferă de tulburare obsesivă fobică (aichmofobie) în tratament ambulator şi pe concluziile raportului de expertiză psihologică – nr. 545/28 mai 2013, eliberat de psihologul MIHAI VERONICA, în realitate JARDAN VERONICA, soţia medicului legist ce a îndeplinit funcţia de preşedinte al comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică din cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Braşov, JARDAN OCTAVIAN.
Iniţial, medicii JARDAN OCTAVIAN, JARDAN VERONICA şi POPON FLORIN au concluzionat că numitul MAXIM ADRIAN prezintă fobie specifică de obiecte înţepătoare (aichmofobie), injecţii (trypanofobie) şi sânge (hematofobie) şi anxietate concentrică focalizată pe elementul fobogen cu crize de panică. Ulterior în cadrul cercetărilor penale efectuate în prezenta cauză aceştia au recunoscut faptul că au întocmit respectivele rapoarte exclusiv din dorinţa de a-l favoriza pe MAXIM ADRIAN şi nu pentru că acesta ar fi suferit de vreo fobie.
Inculpaţii JARDAN OCTAVIAN şi JARDAN VERONICA şi-au recunoscut vinovăţia în totalitate, încheindu-se cu aceştia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei admise de instanţă, prin sentinţa penală nr. 1659/23 iunie 2014 a Tribunalului Braşov definitivă la data de 21 iulie 2014, prin care aceştia au fost condamnaţi la pedepse rezultante de 1 an şi 6 luni închisoare fiecare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Faţă de inculpaţi au fost aplicate măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 al. 1 Cod Penal, în privinţa inculpaţilor stabilindu-se şi obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru o perioadă de 30 de zile în cadrul activităţilor organizate de către Primăria municipiului Braşov.
Dosarul a fost înaintat în vederea efectuării cercetării judecătoreşti Tribunalului Braşov. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: