A fost dezvelit Monumentul Memorial dedicat victimelor Holocaustului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Foto: Harald Odăţeanu

Dimensiune font:

Autor: H.O., 23.05.2014

În curtea Sinagogii din Braşov vineri la prînz a fost dezvelit Monumentul Memorial dedicat victimelor deportărilor şi exterminării din perioada Holocaustului. Monumentul a fost dezvelit de către primarul Braşovului, George Scripcaru şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mihai Pascu, alături de Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Braşov.
Monumentul placat cu dale de granit este dedicat celor 240 de evrei născuţi la Braşov, dintre care 38 de copii, care, în urmă cu 70 de ani, au fost urcaţi în vagoane de marfă şi au fost duşi către lagărele de exterminare de la Auscwitz şi Birkenau, foarte puţini dintre ei scăpînd de cuptoarele camerelor de gazare. Numele celor 38 de copii nevinovaţi care au murit în lagărele de exterminare naziste sînt trecute pe placa frontală a monumentului spre neuitare şi pentru ca generaţiile viitoare să afle ce s-a întîmplat şi să evite ca astfel de lucruri să se mai petreacă. La adunarea de doliu care a precedat dezvelirea monumentului, au participat subprefectul judeţului, Mihai Mohaci, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Pascu şi preşedintele Agenţiei Metropolitane, Dragoş David. „Sufletul meu plînge alături de sufletele dumneavoastră, dar se şi bucură pentru că văd aici un mare număr de tineri care trebuie să înţeleagă ce a generat răul, dar şi că sînt cei care nu trebuie să uite ce s-a întîmplat şi să facă tot ce depinde de ei pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete niciodată“, a spus Mihai Pascu.
La comemorarea victimelor deportate din Ardealul de Nord a luat parte şi una din supravieţuitoarele Holocaustului, Rahel Năstase, care le-a povestit celor prezenţi ororile prin care a trecut în perioada deportării, dar şi înaintea acesteia. „După ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria horthystă a urmat o perioadă foarte grea pentru evrei. Am avut ocazia să asist la Miercurea Ciuc la o vizită pe care Horty a efectuat-o în Ardeal şi acolo am auzit lozinci care m-au îngrozit. Copil fiind nu am înţeles eu foarte bine ce vrea să spună una din lozincile strigate atunci: «Vrem un pămînt secuiesc fără jidani». M-am dus acasă şi i-am întrebat pe părinţi ce însaeamnă asta, iar ei mi-au spus că ne aşteaptă vremuri foarte grele. Şi aşa a fost. În urmă cu 70 de ani am fost riricaţi de acasă de jandarmi, duşi la poliţia din Miercurea-Ciuc, unde am stat cîteva zile, după care am fost duşi la Sfîntu-Gheorghe şi apoi la Reghinul Săsesc, de unde ne-au urcat în vagoane de marfă şi ne-au trimis la Auschwitz. Ne-au înghesuit ca pe animale în acele vagoane, fără apă şi fără mîncare. Au fost zile extrem de grele pentru mine şi îmi doresc ca astfel de lucruri să nu se mai întîmple niciodată“, a spus Rahel Năstase.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: