Regele escrocilor, încă patru ani după gratii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Grădinaru, 20.05.2014

Celebrul escroc braşovean Mihail Clipea va mai sta încă patru ani după gratii pentru ultima lovitură pe care şi-a bifat-o, vara trecută, în palmares. Zilele tecute, Curtea de Apel Braşov a decis ca ,,Regele escrocilor,,, acum în vîrstă de 62 de ani, să stea patru ani în puşcărie după ce anul trecut s-a dat drept funcţionar public şi a păcălit doi pensionari cărora le-a spus că o să le majoreze pensiile dacă îi achită lui, pe loc, o taxă „de dosar“ de 250 de lei. Din pedeapsa de patru ani, îi va fi dedusă perioada cît a stat în arest preventiv, respectiv din 19 decembrie 2013 pînă pe 16 mai 2014.

Decizia este definitivă

Clipea a fost prins de poliţişti la doar o lună după ce a ieşit „la lumină“ din Penitenciarul Codlea. După ce a părsit puşcăria, a doua lui casă, escrocul de profesie şi-a luat informaţii preţioase din „piaţă“ pentru a se pune în temă cu dorinţele oamenilor pentru a ticlui o nouă lovitură. Ţintele cele mai sigure au părut a fi pensionarii nemulţumiţi de pensiile prea mici. Aşa că, îmbrăcat la patru ace, cum îşi joacă de obicei rolul, cu pălărie, ochelari şi o geantă diplomat în mînă, Clipea s-a prezentat la uşa unor pensionari de pe strada Saturn din Braşov. S-a prezentat frumos ca fiind consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov şi le-a spus că urmează să le mărească pensiile. Pentru aceasta, a explicat el foarte convingător, avea nevoie de cîte 250 de lei de la fiecare pensionar pentru a întocmi dosarul de indexare. Bătrînii s-au bucurat nespus că vor primi un bănuţ în plus la pensii, în fiecare lună. Aşa că s-au grăbit să îi dea „consilierului“ banii ceruţi. Cu 500 de lei în buzunar, Clipea s-a făcut nevăzut. Iar bătrînii au aşteptat în zadar mărirea pensiilor. Poliţiştii au dat de urma vestitului escroc la doar cîteva zile de la sesizare şi l-au reţinut pentru 24 de ore. Apoi a fost trimis din nou după gratii, în arest preventiv.

Escroc de-o viaţă

Născut în Reghin, judeţul Mureş, în 1952 şi stabilit apoi în Braşov, Mihail Clipea şi-a cîştigat pe drept titlul de „regele escrocilor“. Încă din anul 1970, pe cînd avea 18 ani, a avut prima „întîlnire“ cu Miliţia. Apoi, în 1978 s-a ales cu prima condamnare pentru înşelăciune, iar de atunci a însumat peste 30 de dosare şi 39,6 ani de condamnări administrate de instanţele de judecată în vasta activitate infracţională. În 9 aprilie a fost eliberat de la Penitenciarul Codlea, condiţionat, avînd un rest de pedeapsă de 658 zile. Imediat ce s-a văzut liber, şi-a ţesut noua strategie pentru a face rost de bani de buzunar, după propria-i filosofie, pe care o menţionează de cîte ori are ocazia: „Cît timp există fraieri, poţi vinde orice“. De altfel el a recunoscut că se simte bine printre puşcăriaşi, unde şi-a petrecut marea majoritate a vieţii şi se întoarce mereu de fiecare dată cînd este eliberat, fiind şi poetul de după gratii.

Istoricul unui infractor

S-a dat pe rînd drept procuror, ofiţer al fostei Securităţi, inspector de metrologie, funcţionar al Primăriei, diplomat, medic sau farmacist. A vîndut Cimitirul Eroilor Sovietici sau Parcul Central. Mihai Clipea se ţine de „ţepe“ de pe vremea lui Ceauşescu. Înainte de ’89 a reuşit să păcălească chiar un secretar de partid, căruia i-a vîndut la un preţ foarte mare nişte covoare. Prima lovitură a dat-o în 1978. Celebrul escroc le-a înşelat atunci pe toate asistentele Spitalului Judeţean din Tîrgu-Mureş. Le-a promis covoare persane lucrate manual în schimbul a numai 14.500 de lei, un preţ de chilipir la acea vreme. Tinerele s-au înghesuit să se înscrie pe lista lui Clipea. Cu aerul vînzătorului de covoare care îşi ia foarte în serios meseria, Clipea le-a dat asistentelor întîlnire la sediul Direcţiei Comerciale, unde a minţit că lucrează. În timp ce femeile îl aşteptau în faţa sediului, Clipea a stat de vorbă cu secretara directorului despre vreme, după care a ieşit şi le-a arătat o grămadă de hîrtii ştampilate şi semnate în fals. Le-a convins pe naive că acestea sînt aprobările pe care le-a primit. Ca să fie sigure că nu pierd o asemenea ocazie, asistentele au dat banii înainte. Aşa s-a ales Mihai Clipea cu 680.000 de lei, bani care atunci însemnau o mică avere. N-a ratat ocazia de a-i transforma în victime ale escrocheriilor sale chiar pe proprietarii locuinţei în care a stat o perioadă înainte de Revoluţie. Ştia bine că proprietarii sînt membri ai unei secte pe care regimul comunist al vremii nu o privea deloc cu ochi buni. A profitat de acest lucru şi şi-a instruit doi prieteni să se dea drept ofiţeri de Securitate. I-a trimis la uşa gazdei. „Ofiţerii“ le-au spus gazdelor că Securitatea le interzice să facă parte dintr-o sectă şi le-au luat buletinele cerîndu-le să se prezinte la sediu pentru interogatoriu. Disperaţi, foştii proprietari i-au cerut lui Clipea să-i ajute. Acesta le-a pretins bani ca să le dea şpagă falşilor securişti. S-a dus cu iehoviştii în faţa sediului Securităţii şi le-a cerut să aştepte. A intrat în sediu, unde a întrebat de un maior care nu era angajat al instituţiei după care a ieşit aducînd şi buletinele păgubiţilor. Aceştia i-au dat atîţia bani încît ar fi putut să-şi cumpere o Dacie. Curînd, Clipea s-a mutat din casa iehoviştilor pe care i-a lăsat cu buza umflată.

Tranzacţii cu Cimitirul Eroilor Sovietici

Clipea a vîndut pînă şi Cimitirul Eroilor Sovietici din Braşov şi Parcul Central din oraş. În urmă cu cîţiva ani, escrocul a stat în gazdă la un gropar. A aflat în acest fel că multe familii rîvnesc la locuri de veci în Cimitirul şprenghi din Braşov. N-a ratat ocazia unei lovituri în stil mare. A aflat numele unora dintre cei care se interesează de locuri de veci şi a luat legătura cu ei, pretinzînd că este administrator. Le-a spus că nu mai sînt locuri la Şprenghi, dar că le poate face rost de altele, în Cimitirul Eroilor Sovietici. „Le-am explicat că ruşii nu ne mai dau tezaurul înapoi şi, de aceea, relaţiile noastre cu Kremlinul s-au răcit şi vom dezafecta cimitirul, făcîndu-le loc aici braşovenilor“, mărturisea Clipea în urmă cu patru ani, într-o celulă a arestului IPJ Braşov. Braşovenii au plătit în avans locurile de veci, cerîndu-i escrocului să dărîme pietrele funerare pe care sînt încrustate stelele sovietice. Unii dintre naivi s-au apucat chiar să sape pe spaţiul verde din cimitir şi nu şi-au dat seama că au fost înşelaţi decît atunci cînd administratorii spaţiului respectiv i-au alungat cu bîtele.

A ,,vîndut,, şi Parcul Central

Un important om de afaceri german a fost atît de convins că Clipea este un membru de frunte al aparataului administraţiei publice locale din Braşov, încît era gata să ofere o sumă imensă pentru a „pune mîna“ pe Parcul Central din Braşov. Planul lui Clipea a funcţionat ca la carte. A apelat la doi prieteni care vorbeau nemţeşte. Ei au tradus tot dialogul între investitorul german şi Clipea. Neamţul era foarte interesat să cumpere terenuri în Braşov şi cel mai celebru escroc de sub Tîmpa i-a spus fără să clipească măcar că este director în Primărie şi a fost însărcinat să vîndă Parcul Titulescu. Afacerea a fost încheiată într-un birou al şcolii Populare de Artă. „Am convins-o pe femeia de serviciu să mă lase în clădire, după ce i-am adus o mătură. Cînd m-am dus cu neamţul, femeia m-a salutat politicos şi şi-a văzut de treabă. Neamţul mi-a dat în avans cîteva sute de mărci. Nu i-a mai văzut înapoi, dar nici Parcul nu este al lui“, mărturisea Clipea cu zîmbetul pe buze. ***

Confesiunile unui escroc de carieră

Înfăţişarea lui Mihai Clipea inspiră încredere. Mereu îmbrăcat extrem de îngrijit, omul este cunoscut pentru faptul că îşi poate adapta foarte uşor comportamentul, gesturile şi vocabularul legendei pe care şi-o ţese în faţa credulilor. Omul este mic de statură, slab şi are chelie. Umblă tot timpul în costum şi, de cele mai multe ori, are sub braţ o mapă doldora de acte false. Mihai Clipea s-a temut toată viaţa pentru banii pe care îi făcea din escrocherii. „Mi-era frică de hoţi, mă sculam noaptea să mut banii din nuc în cireş“, spunea bărbatul. Clipea nu se plictiseşte niciodată în arestul Poliţiei sau în Penitenciar. Aceste locuri de detenţie sînt pentru el a doua sau chiar prima casă. Obişnuieşte să scrie fabule despre poliţişti şi procurori sau epigrame şi poezii pe care le dedică anchetatorilor săi. „Atîta timp cît există fraieri, poţi vinde orice, chiar dacă nu ai nimic de vîndut“, spune cel mai cunoscut speculant al credulităţii braşovenilor.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: