„Braşov Multicultural Day“, poveşti de pe patru continente

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela PARGHEL, 11.05.2014

Braşovul a demonstrat din nou, în acest week-end, că se poate transforma cu uşurinţă în locul unde orice străin îşi poate găsi un nou ,,acasă,,. În timp ce în Piaţa Sfatului se desfăşura Festivalul Regiunilor Europene, la Centrul Cultural Reduta, reprezentanţii comunităţilor străine din Braşov- în special non-UE- îşi prezentau cele mai frumoase elemente din cultura, obiceiurile şi bucătărie tradiţională. Pentru al doilea an consecutiv, Braşovul a găzduit o Zi a Multiculturalităţii, în care actorii principali sînt străinii care şi-au stabilit temporar sau permanent domiciliul în zonă. Evenimentul este organizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Calităţii şi a Practicilor de Succes, împreună cu Centrul de Informare şi Consiliere pentru Străini „Braşov Multicultural Day se adresează comunităţii braşovene şi străinilor cu şedere legală din Braşov şi Covasna. Un astfel de eveniment îşi propune să îmbunătăţească procesul de integrare a străinilor, să creeze un mediu intercultural favorabil pentru aceştia, să le uşureze integrarea socială, culturală şi politică a acestora şi să elimine ciomportamentele şi atitudinile discriminatorii“, spune Astrid Hamberger, coordonatorul Centrului pentru Informare şi Consiliere pentru Străini din Braşov. Printre atracţiile zilei s-au numărat cîntecele şi dansurile tradiţionale din fiecare ţară, prezentări video ale obiectivelor turistice sau recitaluri de poezie. Pe parcursul zilei, vizitatorii Centrului Cultural Reduta au putut vizita, la parterul clădirii, standurile ţărilor. Fiecare participant a prezentat handmade-uri, broşuri turistice sau obiecte tradiţionale din ţara lui de origine. Nu au lipsit nici preparatele culinare specifice fiecărei ţări. La Ziua Multiculturalităţii din Braşov au fost reprezentate, pe lîngă România, alte 24 de ţări non-UE, respectiv Nigeria, Filipine, Turcia, Egipt, Japonia, Republica Dominicană, Albania, Coreea, republica Moldova, China, Belarus, Ucraina, Brazilia, Chile, Siria, Benin, Tunisia, Algeria, SUA, Canada, Iran, Palestina, Australia şi Iordania.

La Braşov, despre voo-doo şi istoria sclavagismului în Africa

Cei prezenţi la Centrul Cultural Reduta au aflat cele mai realiste detalii despre Benin, „o ţară care nu cunoaşte iarna“ şi în care tradiţia voo-doo este dusă la rang de credinţă supremă. „Benin este o ţară a contradicţiilor sociale. Cînd ajungi prima dată în Cotonou (capitala administrativă a ţării, n.red), imaginea pe care o ai în faţa ochilor ascunde sărăcia. Este un oraş frumos care te face să vrei să vezi şi mai mult din ţară“, povesteşte Marielle Yasmine Agbahoungbata, o tînără din Benin aflată în prezent la Braşov. Deşi spune că ţara sa are oameni săraci, iar în afara capitalei, imaginea ţării nu este de lăudat, Marielle povesteşte despre cîteva lucruri care fac dintr-o vizită în Benin o experienţă unică. În locul autobuzelor sau a taxiurilor, turiştii pot încăleca pe şaua mopedelor conduse de localnici- „e mai ieftin şi mai haios“. Cei mai curajoşi pot vizita „templul pitonilor“, unde „faci ce vrei cu şerpii“ (nu se ştie dacă Marielle a glumin sau nu), sau pot merge pe „satul de pe lac“. Pentru o întîlnire cu istoria zbuciumată a fostei colonii franceze din vestul africii, Marielle îi îndeamnă pe turiştii care merg în Benin să vadă Drumul sclavilor. O poartă din piatră care aminteşte de trecutul întunecat al sclaviei se află la marginea uneia dintre cele mai frumoase plaje din vestul Africii, şi deschide ceea localnicii au numit „drumul fără întoarcere“. „Este un monument dedicat miilor de africani care au fost împinşi pe vapoare, pe această plajă şi forţaţi să devină sclavi“, explică Marielle. Vecina din Est ai Beninului, Nigeria, a avut şi ea reprezentanţi la Ziua Multiculturalităţii din Braşov. Trei tineri nigerieni au cîntat la Reduta imnul ţării lor, şi-au prezentat statul, cu bune şi cu rele, şi apoi le-au aratat celor prezenţi dansurile tribale din Nigeria, care au făcut deliciul publicului.

Republica Dominicană, cu merengue şi salsa

America de Centrală şi de Sud nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi-a prezentat tradiţiile la Braşov. Modesta Peralta Sosa şi Carlos German Tatis, din Republica Dominicană le-au explicat braşovenilor şi străinilor din Braşov că ţara lor are nu mai puţin de 4 sărbători diferite pentru Ziua naţională. „Cea mai importantă este pe 27 februarie cînd Republica Dominicană a obţinut independenţa faţă de Haiti“, spune Modesta despre ţara ei, care „este cea mai frumoasă din lume“, pentru că „are fructe, are plajă şi muzică“. „Ca oameni, noi nu sîntem deloc rasă pură. Sîntem mixaţi, negri cu albi, cu ceva asiatici, cu ceva influenţe arabe. Sîntem aşa amestecaţi că nici noi nu ştim ce sîntem“, le-a spus Modesta celor prezenţi la Ziua Multiculturalităţii. Oricum ar fi, dominicanii ştiu să danseze şi să petreacă, iar dansurile lor favorite, pentru care Modesta şi Carlos German au făcut şi o demonstraţie pe scena de la Reduta sînt salsa, merengue şi bachata.

Poeme în limba arabă, traduse în română şi engleză

Şi pentru că ritmul şi rima şi muzicalitatea se simt în orice limbă, multiculturalitatea la Braşov a luat şi forma unei recital inedit de poezie. Ayman Al Nabulsi, un palestinian din Siria care s-a stabilit la Braşov a prezentat în limba arabă trei dintre cele mai frumoase creaţii ale sale. „Niciun om din lume nu manifestă un aşa entuziasm la poezie şi muzică, precum arabii“, spune Ayman, care a recitat în limba natală două poeme cu temă politică despre situaţia ţării sale natale, şi un poem de dragoste, dedicat soţiei sale românce. Publicul, pestriţ de altfel, a putut urmări poemele în limba engleză sau în limba română, pe broşurile pe care organizatorii le-au înmînat la intrarea în sală.

Recitalul copiilor din etniile conlocuitoare din Braşov

De pe continentul asiatic nu au lipsit nici obiceiurile şi tradiţiile din Orientul Îndepărtat. Şase tinere românce de la Asociaţia interculturală româno-coreană au prezentat un dans tradiţional corean în costume specifice, care a făcut deliciul publicului. La rîndul său, europeanul Daniel Ahmet, din Albania, a oferit o lecţie de dans în care nu e nevoie să ştii paşii ci doar să te ţii după lider, ca într-o horă românească. Pentru a demonstra că etniile din Braşov sînt un model de interculturralitate, evenimentul a fost închis de recitalul copiilor din corul Superar. Corul este format din copii români, maghiari şi romi şi este condus de profesoara Elana Andrews din Asutralia şi Philip Hartman din Statele Unite. Din repertoriul micuţilor fac parte cîntece specifice fiecărei etnii. Parada finală a costumelor a adus pe scenă starie arabe, coreene, nigeriene, dar şi o prezenţă inedită. O româncă „adoptată“ de un trib de indieni din Canada a prezentat costumul specific de sărbătoare al acestora.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: