„Săptămîna Luminată“ aduce la Braşov serbările Junilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

foto/ Andrei Paul

Dimensiune font:

Autor: M.Ex, 21.04.2014

În fiecare an, în perioada sărbătorilor de Paşti, braşovenii şi turiştii urmăresc serbările junilor şcheieni, unice în lume, a căror origine se pierde în negura vremurilor. Pentru juni, întreaga săptămînă de după Paşte, „Săptămîna Luminată“, este o sărbătoare. Aproape în fiecare zi au loc evenimente, începînd chiar de luni, cînd junii pleacă pe la casele fetelor nemăritate cu „stropitul“. De la acest eveniment, junii tineri încep să-şi poarte frumoasele lor costume moştenite din strămoşi.

La stropit, cu lăutarii-n frunte

În Lunea Paştelor, pe la prînz, junii tineri s-au adunat şi anul acesta în Prund. Au jucat tradiţionala „Horă a junilor“ şi au aruncat pe rînd buzduganul. S-au împărţit apoi în trei grupuri şi, conduşi de „şerji“ vătaf, armaşul mare şi armaşul mic, au plecat pe la casele fetelor de măritat. În frunte cu lăutarii care au cîntat din cobză „Hora junilor“ au luat la rînd casele cu fete nemăritate. Le-au stropit pe domnişoare cu parfum şi au au fost răsplătiţi cu ouă roşii, cozonac, vin şi flori. Pe înserat, grupurile au pornit spre Biserica „Sfînta Treime“ de pe Tocile, după care au poposit la casa vătafului, în jurul unei mese îmbelşugate.

Hora trocărească

Pe vremuri, marţea petrecerea se relua. Toţi junii tineri duceau plăcinte cu griş, lapte sau brînză şi băutură din care ofereau tuturor cunoscuţilor. La petrecerile de miercuri, care erau cele mai cunoscute braşovenilor, participau şi celelalte grupuri de juni, fiecare avînd conducătorii şi steagurile lor. Alaiul străbătea străzile Braşovului istoric pînă la locul de popas numit „Între Chetrii“, unde junii „se aşterneau“ la horă. În „Braşovul de altădată“, Sextil Puşcariu scrie că „hora trocărească“ întrece în frumuseţe toate dansurile populare româneşti. „Doi paşi la dreapta şi înainte, strîngerea rîndurilor de dansatori şi ridicarea mîinilor, doi paşi înapoi cu avîntarea mîinilor spre îndărăt, totul în tact, cu mişcări ritmice, făcute riguros, în acelaşi timp. La serbările junilor o joacă numai bărbaţii“, scria Sextil Puşcariu.

Aruncarea buzduganului

După horă şi bucate alese are loc „aruncarea buzduganului“. Dintotdeauna, vătaful a fost cunoscut drept cel mai priceput meşter în aruncarea buzduganului. Povestind despre acest obicei, Sextil Puşcariu a amintit că uneori aveau loc şi mici incidente. „Buzduganul fiind de metal şi avînd o măciulie rotundă, e destul de greu şi e nevoie de oarecare putere să-l arunci la mare înălţime. Se cerea mai cu seamă dibăcie la prinderea lui. Cîte unul din juni era stîngaci, iar alţii erau atît de nepricepuţi, încît buzduganul de fier cădea în publicul privitor, care se dădea, ţipînd, la o parte“, scrie istoricul. Apoi, junii coboară străzile cu brazi pe care îi vor aşeza la crucile întîlnite pe drum şi la porţile şerjilor. Pe vremuri, familiile junilor veneau în urma cortegiului în căruţe împodobite.

Petreceri pînă duminică

Pe vremuri, joia, junii mergeau „sub Poalele Dosului“ (sub Tîmpa) apoi la armaşul mic unde avea loc aruncarea în ţol. Ţolul este o cergă braşovenească. Seara se desfăşura îngroparea vătafului, care era întins pe o scară şi bine legat. El era purtat pe străzile cartierului, ţinut sub streşini dacă ploua, urîndu-i-se „să se înmoaie că a fost prea aspru“. Dimineaţa era dus la Podul Dracului şi silit să promită că va da de băut pe săturate. Dacă junii nu erau mulţumiţi de „ofertă“, vătaful era aruncat în groapa în care se adună gunoiul peste an. Vinerea, erau aruncaţi în ţol acei juni care se sustrăseseră obiceiului în ziua precedentă.

Aruncatul în ţol

Acum, joia, toţi tinerii grupului, împreună cu vătaful lor, armaşul mare şi armaşul mic, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale, sînt aruncaţi în ţol, într-o probă de bărbăţie şi curaj care adună în Piaţa Unirii, în imediata apropiere a Bisericii Sfîntul Nicolae, toată suflarea din cartier. Junii sînt aruncaţi pe rînd, de trei ori, într-un covor gros şi rezistent, spre hazul celor adunaţi în Piaţă. Aruncarea în ţol nu este obligatorie. Ritualul marchează însă recunoaşterea apartenenţei la grup şi confirmă curajul tînărului.

Pregătiri pentru Duminica Tomii

Vinerea şi sîmbăta sînt zile de odihnă, cînd se fac socotelile la bani şi se „plîng zilele trecute“. Tot în aceste zile, junii îşi scot de la naftalină hainele de sărbătoare pregătindu-le pentru marele eveniment din Duminica Tomii. Săptămîna luminată se încheie cu alaiul junilor care, îmbrăcaţi în originalele lor costume, încălecînd caii împodobiţi cu ciucuri, flori şi cocarde tricolore străbat oraşul, pentru a se reîntoarce „Între Chetrii“, unde are loc o mare serbare cîmpenească. Junii din cele şapte grupuri se strîng la ora 11.00 în Piaţa Unirii şi străbat oraşul pe traseul: str Mureşenilor, B-dul Eroilor, str. Republicii, str. Poarta Schei, Pietrele lui Solomon.
După-amiaza, pînă pe înserat, junii şi braşovenii petrec împreună „Între Chetrii“ jucînd hora, aruncînd buzduganul şi ospătîndu-se cu mici udaţi din belşug cu bere.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: