Sîmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, cînd gospodarii trebuie să pregătească marea majoritate a felurilor de mîncare, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paști. Pe vremuri, în Sîmbăta Mare avea loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mîncăruri tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mîncare, de unde și zicerea "Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul". Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștilor, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămașa nouă, cusută în mod special, iar barbații măcar o pălarie nouă.
Sîmbată seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire.
În el așterne un ștergar curat și așează o lumânare albă, apoi ouă roșii, pască, cozonac, oua încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, făina, salată de hrean cu sfecla roșie fiarta, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o forma specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodina, semn de prețuire a sărbatorii pascale, dar si de mîndrie personală
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
