Cine ţine post în ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: MEX, 05.01.2014

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, astăzi, ajunul Bobotezei. În această zi se ţine post negru, se sfinţeşte casa, iar fetele nemăritate îşi pot visa ursitul. Din bătrîni se spune că cine reuşeşte să nu mănînce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot
anul. De obicei, ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului. În această noapte, se spune prin sate, viitorul poate fi citit în oglindă.
În unele sate din Ardeal, în ajunul de Bobotează se colindă. Tot acum, se fac şi se prind farmecele şi descîntecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an. Unii săteni din Ardeal întîmpină Boboteaza cu un obicei străvechi, numit Ciuralexa. Acest ritual agrar s-a păstrat de peste trei secole şi constă în stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.

Masa cu 12 feluri de bucate

Pe vremuri, la ţară, în ajunul Bobotezei se pregătea o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat“ se aşternea o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub faţa de masă se punea fîn sau otavă, iar pe fiecare colţ se punea cîte
un bulgăre de sare. Deasupra, se aşezau douăsprezece feluri de mîncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluşte de cartofi, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe,
borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post. Pînă la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mîncare, iar imediat după sfinţirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă.“

Ziua descîntecelor

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descîntecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strîngeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate pînă în primăvară, cînd se presărau pe straturile cu
legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii“. Se credea că dacă, în dimineaţa ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sînt ascunse comorile. În ajunul Bobotezei erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră. Tot în seara de ajun se săvîrşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri în acea din familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Tradiţia mai este ca fetele de măritat să ceară preotului care vine cu Botezul puţin busuioc pe care îl vor folosi ulterior la unele practici de atras iubirea flacăilor.

Vizita preotului

Preoţii merg astăzi pe la casele oamenilor pentru a le sfinţi locuinţele. La această vizită pastorală, slujitorii Bisericii obişnuiesc să stropească cu apa sfinţită şi să binecuvînteze pe toţi cei ai casei şi lucrurile pe care aceştia le folosesc, cît şi curţile lor. Acest tip de vizite, prin care preotul se întîlneşte cu credincioşii din enoria sa, în Ajunul Bobotezei, a intrat deja, de secole, în tradiţia creştinilor ortodocşi de la noi din ţară. Vizitarea credincioşilor de către preot trebuie înţeleasă ca un act liturgic, dar şi ca un bun mod de cunoaştere a credincioşilor din parohie, cu bucuriile sau necazurile lor, iar, după caz, ajutorarea lor. Tot acum se face şi o scurtă învăţătura religioasă în adevărurile de credinţă şi morală ale religiei noastre creştine la fiecare creştin din familiile vizitate. Astfel, se urmează şi învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos de a face acţiuni misionare pe care Biserica le practica mereu.

Azi afli dacă va fi rod de fructe

În Ajunul Bobotezei, după lăsarea serii, se taie crenguţe de la diferiţi pomi fructiferi şi se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul cum înfrunzesc apoi şi înfloresc rămurelele, se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: