Tartagă are un nou dosar la DNA

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: »M.G., 30.12.2013

Directorul Fabricii de Zahăr Bod, Dan Mihai Tartagă şi-a mai adăugat un dosar penal în palmares. Zilele trecute, afaceristul braşovean, care în prezent se află după gratii la Penitenciarul Codlea, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Braşov, alături de alţi doi afacerişti din judeţul Ilfov. Infracţiunile de care se face vinovat Tartagă sînt, de această dată, diminuarea cantităţilor de produse - rezervă de stat şi dare de mită.
În acelaşi dosar sînt trimişi în judecată şi Costea Valentin, fost director al A.N.R.S.P.S. – UT 350 Popeşti Leordeni, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţa obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, luare de mită, fals intelectual şi uz de fals, dar şi Vasilica Poenaru, fost referent clasa a III-a, în cadrul A.N.R.S.P.S. – UT 350 Popeşti Leordeni, judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţa obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, fals intelectual şi uz de fals.

Afaceri cu 6,5 tone de zahăr din rezerva de stat

În rechizitoriul întocmit, procurorii austabilit că, în lunile ianuarie - martie, mai - septembrie 2009 şi în luna ianuarie 2010, Tartagă a dat dispoziţie angajaţilor săi de la Fabrica de Zahăr Bod să scoată şi să valorifice, fără aprobarea A.N.R.S.P.S., zahăr din rezerva de stat aflat în păstrare la această societate, cu consecinţa diminuării rezervei de stat cu cantitatea totală de 6,5 tone zahăr (6.279.644 kg în 2009 şi 279.150 kg în 2010).
Prin intermediul angajaţilor de la fabrică, Tartagă i-a dat lui Costea Valentin, directorul executiv al A.N.R.S.P.S. – U.T. 350, produse alimentare, materiale de construcţii şi i-a achitat servicii de transport în valoare totală de aproape 60.000 lei, pentru ca acesta din urmă să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu „privind asigurarea integrităţii cantitative a rezervei de stat depozitată la SC Fabrica de Zahăr Bod SA“, potrivit unui comunicat al DNA Braşov.

Prejudiciu de 13 milioane lei

Contra serviciilor lui Tartagă, Costea nu a controlat activitatea angajatei lui, Vasilica Poenaru la sediul Fabricii de Zahăr şi „a recepţionat formal zahărul împrospătat, cu consecinţa producerii la nivelul U.T. 350 a unui prejudiciu în valoare de 12.559.288 lei reprezentînd contravaloarea cantităţii de 6.279.644 kg zahăr luată fără drept de inculpatul Tartagă Dan-Mihai din rezerva de stat în anul 2009, a unui prejudiciu în valoare de 196.166,06 lei reprezentînd plata nelegală a unor chirii şi contravaloarea serviciilor de transport efectuate în interes personal cu autoturismul de serviciu precum şi salariul primit de şoferul său“, se mai arată în comunicatul DNA.
Apoi, Costea şi Poenaru au întocmit în fals documente, pe care le-au folosit pentru a justifica propunerea de suplimentare a cantităţii de zahăr scoasă la împrospătare în anul 2009. De asemenea, ei au emis facturi false de plata către fabrica din Bod, pentru cheltuielile de depozitare şi obţinerea de la A.N.RS.P.S. a unei părţi din suma destinată achitării chiriei.
În vederea recuperării acestui prejudiciu, s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile ale celor trei inculpaţi, mai spun procurorii anti-corupţie. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Braşov.

După gratii pentru 5 ani

Dat în urmărire generală de aproape un an, Dan Tartagă s-a predat, în data de 11 noiembrie, la IPJ Braşov şi apoi a fost dus la Penitenciarul Codlea. El a fost condamnat definitiv, pe 19 octombrie 2011, la cinci ani de închisoare, în dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod, după ce în 1999 a luat cu acte false, în numele societăţii pe care o conducea, un credit de 1,2 milioane de lei (12 miliarde de lei vechi). Tartagă a fost dat în urmărire naţională şi internaţională din luna februarie 2012.
Acuzaţiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiţiei sînt fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasare ilegală de dividende. Nicolae Pişcu, fost director al Băncii Agricole judecat în acelaşi dosar, a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi condamnat tot la cinci ani de închisoare. Pişcu, care a fost şi el dat în urmărire naţională în octombrie 2011, a fost prins în septembrie 2012 de poliţişti într-un restaurant din Braşov şi încarcerat la Codlea.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: