Pompiliu Dan - lupta tinereții și jertfa maturității (I)
×
Î n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Publicitate
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
12.04.2019
Monitorul Expres publică în fiecare vineri, sub genericul Cărturari brașoveni în lupta națională, cu sprijinul prof. univ. dr. Ioan VLAD, o rubrică dedicată marilor patrioți care au zidit, prin cuvânt și faptă, România Mare.
Din galeria oamenilor de seamă brașoveni angajați în lupta națională în preajma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 face parte și distinsul pedagog și publicist din Zărnești, Pompiliu Dan (1871-1954). Personalitatea sa de luptător s-a conturat cu putere și a dat măsura ei în anii tinereții, în anii de școală la liceul șagunian din Brașov (1880-1888) și-n anii studenției la Facultatea de filosofie și litere din Cluj (1888-1892) și la Viena (1892-1893). Amploarea și forța acțiunilor în care s-a implicat, curajul și hotărârea cu care a luptat l-au făcut temut autorităților statului austro-ungar, care au găsit absolut necesar, în perioada de început a războiului, să-l neutralizeze, să-l compromită și să-l închidă pentru o vină inventată, bine ticluită de organele de informații austro-ungare.
Educația sa familială, clădită solid pe priceperea pedagogică și comportarea morală a tatălui său - învățător și director de școală - și pe militantismul patriotic al țărănimii meleagurilor natale sau săcelene din care provenea mama sa, s-a consolidat în mediul de puternică educație patriotică națională al liceului din Brașov. Un prim rezultat al activității sale juvenile îl constituie participarea la redactarea unei foi clandestine a elevilor din ciclul superior al Liceului Andrei Șaguna, unde a publicat articole cu conținut politic, studii pe teme naționale etc.1 . Ca student, apoi, Pompiliu Dan se încadrează cu ușurință și profund în mișcarea studențească românească de la universitățile din Cluj, Pesta, Viena, Berlin sau Paris, mișcare ce se situa în multe privințe în avangarda luptei naționale românești. El activează mai întâi pe linia cultivării dragostei tineretului academic față de limba și literatura română, a afirmării studenților în viața culturală, organizând astfel întruniri politice, serbări culturale, editarea unor publicații, întreținerea unor trainice legături între studenți din diferite centre universitare.
Idealul național românesc și nevoia întăririi conștiinței naționale sunt esența conferințelor sale: Avem dreptul să ne mândrim cu numele de român? sau Educația națională. În prima face un istoric al originii, faptelor și virtuților românilor, relevă apoi rolul patriei și al națiunii în consolidarea conștiinței naționale: Să lucrăm cu toții, umăr la umăr, unindu-ne în cuget și-n simțiri, iar edificiul ce are acum o bază solidă să-l unim la edificiul culturii noastre românești, să ne iubim unul pe altul, să ne iubim națiunea și patria. Atunci trecutul și prezentul vor da mâna cu viitorul, atunci numai vom corespunde chemării noastre, atunci va triumfa fala numelui de român, atunci vom putea numai exclama dimpreună: Până când român vei fi, Nu te teme că-i pieri. 2
Un moment semnificativ al luptei naționale a studentului Pompiliu Dan este elaborarea Replicii, acel memoriu de răspuns al junimii academice române din Transilvania și Ungaria (1891) la memoriul studenților maghiari din Cluj (iulie 1891), care contestă drepturile românilor din monarhie la o viață națională și cultură proprie. Replica, redactată de studenții români, sub conducerea lui A.C. Popovici, a fost un veritabil program politic și național prin care se argumenta dreptul istoric românesc și necesitatea unității politico-statale a românilor, un studiu istoric și politic de 180 de pagini, tipărit în 12.000 de exemplare în toate limbile de circulație și răspândit în toată Europa.
Pompiliu Dan a făcut parte din comitetul de redactare ca șef al grupului studenților de la Cluj, din care mai făceau parte Iuliu Maniu, Ioan Fodor și Gavrilă Precup. Pompiliu Dan s-a implicat stăruitor în acțiunea unui comitet al studenților români din Cluj pentru colecționarea de documente care aveau să fie publicate în Replica. S-a adunat astfel un bogat material documentar referitor la opresiunea națională a românilor din partea statului austro-ungar, politica de asuprire a naționalităților din imperiu, consecințele politicii guvernanților față de populația românească. Aceste documente și informații culese de Pompiliu Dan au argumentat științific și istoric lupta protestatară a românilor, i-au asigurat o largă și convingătoare propagandă în fața opiniei publice europene, au făcut din Replica un memoriu național serios, convingător și bine argumentat și exprimând clar obiectivele strategice ale luptei naționale românești .3
1. Mircea Băltescu, Contribuții privind lupta național - politică a lui Pompiliu Dan, în Cumidava" nr.2, 1968, p. 237; Cărturari brașoveni sec. XIV - XX, Ghid biobibliografic, Brașov, 1972, p. 73;
2 Apud, Mircea Băltescu, op.cit., p. 238;
3. Ștefan Pascu, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Cluj, 1968, p. 156;
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!