Mărirea si decăderea fotbalului braşovean

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Adi Marica, 20.06.2018

20 de ani de Monitorul, 20 de ani de bucurii şi eşecuri cu fotbalul braşovean. În urmă cu 20 de ani, Braşovul fotbalistic emana forţă. Avea cinci echipe din judeţ în Liga a II-a, FC Braşov, Metrom, Precizia Săcele, Tractorul şi Nitramonia Făgăraş. Evident, FC Braşov era vîrful de lance, iar în 1999, stegarii reveneau în Liga I. „FC Braşov nu a cîştigat cupe sau campionate, însă, întotdeauna a avut un statut special în fotbalul românesc. Echipa Steagul Roşu are o condiţie aparte în fotbalul nostru, care o detaşează de masă, îi conferă un statut special: ea este băiatul sărac care a ajuns rapid în elita societăţii prin merite personale“, a fost caracterizarea clubului braşovean făcută de maestrul Ioan
Cupen.

De la Interul lui Ronaldo la coşmarul falimentului

În vara anului 1999, cel mai bogat om din judeţ la acea vreme, Ioan Neculaie, primea pe tavă echipa fanion a judeţului. Se anunţau vremuri bune. Începutul a fost greoi. În primul sezon cu Neculaie la conducere, echipa a fost la un pas să retrogradeze. FC Braşov a rămas în prima ligă cu ajutorul Oneştiului lui „tata Puiu“. Sezonul imediat următor avea să fie unul de vis, iar echipa avea să termine pe locul 3! „A fost un an de vis. 2001 a fost anul renaşterii fotbalului braşovean“, spunea antrenorul Gabi Stan. FC Braşov ajungea în cupele europene după aproape trei decenii şi aducea sub Tîmpa un gigant al fotbalului: Inter Milano. Turul s-a jucat pe 20 septembrie, la Trieste, asta pentru că italienii aveau propriul stadion suspendat. „Nerazzurri“ au cîştigat cu 3-0, prin golurile marcate de Dalmat, Kallon şi Di Biagio. Returul a avut loc la Braşov, pe 27 septembrie, dar Neculaie a pus preţuri exagerate la bilete, astfel că doar circa 6.000 de braşoveni au putut să-l vadă pe viu pe marele Ronaldo. Internazionale Milano a cîştigat şi duelul de la Braşov, cu acelaşi scor, 3-0 (Ventola 13, 77) şi Guglielminpietro 35. Anii au trecut, iar fotbalul braşovean a mai avut de atunci puţine momente în care a mai contat cu adevărat în fotbalul românesc. A mai fost un loc 4 în ediţia 2002-2003, apoi două semifinale de Cupa României, ambele pierdute, cîteva meciuri memorabile cu Steaua, Dinamo, Rapid, Craiova şi Timişoara, în rest clasări modeste în Liga I, iar dezastrul s-a conturat în 2015 cînd echipa a retrogradat în Liga a II-a.

Final anticipat

După doi ani de chin prelungit în liga secundă, falimentul a închis porţile la FC Braşov. 27 septembrie 2017 va rămîne în istorie ca ziua în care FC Braşov a murit. Legendarul club braşovean, sufocat de datorii imense, circa 13 milioane de euro, şi-a încetat oficial activitatea, după declanşarea procedurii de intrare în faliment. Problemele de la FC Braşov erau cunoscute încă dinaintea intrării în insolvenţă, în 2015. Jucători, antrenori, angajaţi, dar şi alte societăţi comerciale băteau la uşa clubului solicitînd plata unor datorii. Patronul Ioan Neculaie dădea asigurări că situaţia este sub control şi că nu vor fi probleme. Tot ce a urmat avea să-l contrazică. Planul de reorganizare întocmit de juriştii lui Neculaie nu a fost acceptat, astfel că au apărut problemele. Cu jucători neplătiţi şi cu numeroase scandaluri, FC Braşov avea să retrogradeze în Liga a II-a la finalul sezonului 2014-2015. Deşi spunea că va susţine clubul, Neculaie nu a mai băgat niciun ban, astfel că toată activitatea societăţii a fost susţinută din vînzarea unor jucători. În cei doi ani în care FC Braşov a activat în Liga a II-a (2015-2017), clubul a supravieţuit din banii veniţi din transferul lui Chipciu la Steaua, circa 600.000 de euro, Vlad Olteanu la Dinamo (100.000 de euro), Florin Iacob la Chiajna, circa 40.000 de euro, dar şi cu sprijinul omului de afaceri Simon Maurer. În toată această perioadă, clubul a fost condus de mai mulţi administratori judiciari, doi dintre aceştia au încasat şi comisioane consistente, dar clubul nu s-a mai redresat, astfel că, fără resurse financiare şi fără niciun fel de perspective, FC Braşov a anunţat FRF că nu se mai înscrie în campionat, iar pe 27 septembrie a venit şi decizia falimentului, dictată de Tribunalul Braşov.

O insolvenţă dubioasă

Modul în care FC Braşov a intrat în insolvenţă este dubios. La începutul lui 2015, Silnef Security, firma care a asigurat securitatea la meciurile „stegarilor“ de pe „Tineretului“, solicita intrarea în insolvenţă a SC FC Braşov SA, pentru neplata datoriilor. Chemarea în judecată a fost formulată din cauza unei datorii de circa 700 de milioane de lei vechi pe care clubul braşovean o avea către firma de pază. Cei de la FC Braşov au achitat mai mult de jumătate din această sumă, dar, la termenul stabilit de Tribunalul Braşov, pentru data de 4 martie 2015, FC Braşov nu a avut apărare şi astfel nu s-a prezentat nicio dovadă că s-a plătit o parte din datorii! În condiţiile în care deschiderea insolvenţei se putea solicita pentru minimum 40.000 lei, pentru că nu s-a prezentat nicio dovadă a plăţilor făcute, Tribunalul Braşov a decis intrarea societăţii în insolvenţă. „Să plăteşti o mare parte din suma datorată, dar să nu prezinţi actele doveditoare în faţa instanţei e cel puţin ciudat“, consideră un avocat braşovean care a reprezentat un creditor în acest caz.

Tăvălugul datoriilor

Imediat după declanşarea insolvenţei, tăvălugul datoriilor s-a năpustit pe clubul braşovean. Astfel, în momentul intrării clubului în faliment, datoriile sînt de 58 de milioane de lei, adică circa 13 milioane de euro. „Datoriile acumulate de FC Braşov sînt de 58 de milioane de lei, dar această sumă poate creşte pentru că nu s-au luat în calcul datoriile acumulate de la intrarea societăţii în insolvenţă. În acest moment, ICIM-ul (nr. bază sportivă din Braşov) este principalul creditor înscris la masa credală cu 36 de milioane de lei, dar această creanţă este contestată de către Finanţe“, spunea Mihaela Bocea, fost administrator judiciar al clubului.

Unde va ajunge brandul FC Braşov?

Lichidatorul judiciar va coordona toată activitatea, va angaja un evaluator autorizat care să evalueze toate bunurile clubului, inclusiv brandul FC Braşov. Pînă acum, doar Municipalitatea Braşov şi-a anunţat interesul pentru achiziţionarea brandului FC Braşov, dar nu este exclus ca la licitaţie să se înscrie şi cîţiva oameni de afaceri locali. „Brandul FC Braşov trebuie să aparţină Municipalităţii, pentru că FC Braşov este clubul tuturor braşovenilor“, consideră Vasile Dochiţa, preşedintele AS „SR“ Braşov, echipa suporterilor, care este pe primul loc în Liga a 4-a Braşov şi care vrea să continue tradiţia Steagului.

Pescaru: E revoltător!

Simbolul fotbalului braşovean, Nicolae Pescaru, nu înţelege, nici acum, cum FC Braşov a ajuns în faliment. „Eu am trăit şi vremuri bune, dar şi perioade cu multe probleme, dar întotdeauna am reuşit să trecem mai departe. Am jucat pentru FC Braşov şi în Liga a II-a şi întotdeauna am reuşit să revenim în Liga I, acolo unde este locul acestei echipe. Chiar nu înţeleg ce este cu această insolvenţă, cu acest faliment şi chiar nu concep ca Steagu’ să dispară pur şi simplu. Eu nu am mai avut legături cu clubul după ce Ioan Neculaie
m-a dat afară. Am fost dat afară pe uşa din dos, de unul care habar nu avea cum mă cheamă, deşi preluase clubul de cîţiva ani. El e pricipalul vinovat şi acum se mai dă şi victimă! E revoltător! După ce m-am retras de pe gazon am spus că braşovenii au de apărat onoarea de-a fi «stegari». Ştiu că oraşul se confruntă şi cu alte probleme, dar să dispară acest club este o ruşine fără margini pentru toţi cei care iubesc Steagu’. Eu am devenit cunoscut în ţară şi în străinătate pentru faptul că am jucat la Braşov şi de acest lucru am fost şi voi fi mereu mîndru“, a spus Pescaru, cel care deţine recordul de meciuri jucate şi goluri marcate pentru FC Braşov. Pescaru a făcut parte, alături de alţi doi braşoveni, Adamache şi Ivăncescu, din lotul pentru Campionatul Mondial din Mexic.

Neculaie: „Să vină alţii să facă mai mult“

Ioan Neculaie, omul de afaceri braşovean care va intra în istorie ca groparul FC Braşov, nu are niciun fel de remuşcări. Ba dimpotrivă. „Cum poţi să mă întrebi aşa ceva? Păi, eu, de doi ani, nu am niciun fel de implicare la FC Braşov“, a fost prima reacţie a lui Neculaie cînd a fost întrebat reporterul Monitorul Expres de falimentul FC Braşov. „Nu mă mai interesează! Am cheltuit 20 de milioane de euro cu FC Braşov, iar mulţumirea suporterilor pentru acest lucru a fost zero! Să vină alţii să facă mai mult“, a fost reacţia lui Neculaie, cel care a preluat clubul în 1999, şi care acum se află în puşcărie.
Tot 2017 va rămîne însă în istorie şi ca anul în care spiritul „stegarilor“ a făcut ca un proiect care era considerat de mulţi fantezist să ia amploare. Circa 140 de „nebuni frumoşi“ ai Braşovului, oameni din toate categoriile sociale, dar uniţi de dragostea pentru Steagu’, au pus bazele unei echipe care să ducă tradiţia mai departe. Şi au numit-o AS SR Braşov. După obţinerea CIS-ului, membrii cotizanţi au făcut alegeri democratice pentru funcţiile de conducere, Vasile Dochiţa a fost ales preşedinte, iar Horaţiu Culcear şi Nicu Badea au fost aleşi vicepreşedinţi. Petre Lucian şi Andrei Şanta s-au alăturat proiectului, iar imediat lotul a început să prindă contur, mai ales că jucătorii au fost încîntaţi de faptul că echipa urma să joace pe „Tineretului“, legendarul stadion al „stegarilor“. Cum doar din cotizaţiile suporterilor nu poţi susţine financiar o echipă care se luptă la promovare, pe modelul U Cluj, Petrolul sau Oţelul, unde firme importante s-au alăturat acestor echipe, şi la Braşov a apărut, la finalul anului trecut, varianta Simon Maurer, preşedintele unei companii imobi-
•iare importante. După ce AJF Braşov şi-a dat acceptul ca echipa suporterilor să joace în Liga a 4-a Braşov, pe 19 august, AS „SR“ Braşov cîştiga primul meci oficial de la înfiinţare: 10-0, în deplasare, la Ghimbav, cu formaţia locală Aripile. Au urmat meciuri pe „Tineretului“, dar şi în tot judeţul, iar fanii au fost mereu prezenţi în număr mare alături de echipă. Au fost meciuri de poveste prin tot judeţul, iar stegarii aveau să cîştige la pas Liga a 4-a Braşov, ceea ce înseamnă că proiectul demarat de suporteri s-a dovedit a fi unul de succes. Acum, echipa este la un pas de promovare în Liga a 3-a.

Un singur trofeu major: Cupa Balcanică

Echipa de fotbal FC Braşov a fost înregistrată la Federaţia Română de Fotbal în 1937. A fost prima echipă din România care a cîştigat o cupă internaţională: Cupa Balcanică, în anul 1961. Din păcate, trofeul nu e de găsit de ani buni. FC Braşov se mai poate lăuda cu un loc 2 în Divizia A, cu un loc 3, dar şi cu două semifinale în Cupa României.

Antrenori şi jucători de legendă

Silviu Ploieşteanu, Nicolae Proca, Valentin Stănescu, Constantin Teaşcă, Dumitru Anescu, Costică Ştefănescu, Nicolae Pescaru, Ştefan Coidum, Gabriel Stan, Cornel Ţălnar, Ioan Andone, Adrian Hârlab, Marius Lăcătuş, Răzvan Lucescu, Daniel Isăilă, Antonio Conceicao sau Adrian Szabo sînt doar cîteva nume mari care au antrenat Braşovul.
La capitolul jucători de legendă, primul este Nicolae Pescaru, cel care este considerat şi acum cel mai bun jucător din istoria echipei. Nume mari care au jucat la Steagu’: Octavian Zaharia, Hidişan, Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaros, Szeredai, Ioan Naghi, Necula, Năftănăilă, Călin Gane, Haşoti, Goran, Csaba Gyorffy, Zoltan David, Petru Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea, Stere Adamache, Mihai Ivăncescu, Gheorghe Fusulan, Vasile Gherghe, Şerbănoiu, Şulea, Benţea, Panache, Manciu, Adrian Furnică, Petre Marinescu, Marius Lăcătuş, Ion Batacliu, Eugen Moldovan, Nistor Văidean, Ştefan Vasile, Ioan Mandoca, Marin Barbu, Lucian Petre, Andrei Şanta, Marian Mărgărit, Ioan Kramer, Dumitru Stîngaciu, Marian Ivan, Tibor Selymeşi, Ionuţ Pârvu, Alexandru Andraşi, Dorel Purdea, Ioan Drăgan, Marius Todericiu, Leonard Strizu, Cristian Vasc, Ionel Ganea, Cornel Buta, Marius Constantin, Romeo Surdu, Cosmin Bodea, Daniel Isăilă, Cristi Ionescu, Robert Ilyes, Attila Hadnagy, Marian Cristescu, Alexandru Chipciu, Mugurel „Pele” Buga şi lista ar putea continua la nesfîrşit...

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: