O veche teorie spune că plantele au fost create de Dumnezeu astfel încît să semene cu organele corpului omenesc și să conțină tot ceea ce au nevoie pentru o bună funcționare
În Evul Mediu, era extrem de populară Doctrina semnăturilor, o teorie care susținea că fiecare plantă seamănă cu un organ din corpul omenesc, prin urmare, ajută și la buna lui funcționare. De pildă, rinichiul, despre care și în manuale se spune că are o formă asemănătoare cu cea a bobului de fasole. În medicina tradițională, fasolea e recomandată în afecțiuni renale. Teoria nu și-a găsit susținere și în rîndul oamenilor de știință, însă nu a fost abandonată. Nutriționiștii contemporani au redescoperit principiul conform căruia organul suferind poate funcționa mai bine cu substanțele active din legumele și fructele cu care seamănă. Iată cîteva dintre cele mai cunoscute analogii terapeutice între vegetale și organele umane.
O teorie medievală
Medicul elvețian, alchimist și filosof pe nume Paracelsus (foto medalion) (1493-1541) susținea că beneficiile plantelor se reflectă în forma lor, iar forma nu e deloc întîmplătoare, semănînd cu organul pe care-l slujește și-l vindecă. Astfel, aspectul plantei este o semnătură, un indiciu cu privire la compoziția ei chimică. Această asemănare izbitoare ar fi creația lui Dumnezeu, care ne-a lăsat astfel indicii cu privire la leacurile naturale cu maximă eficiență pentru fiecare organ și boală. În 1600, Jakob Böhme (1575-1624 ), un cizmar din micul oraș german Görlitz, a început să scrie tratate pe această idee, dînd și numele doctrinei. Botanistul englez William Cole (1626-1662) credea că în aceste semnături ale plantelor, omul poate citi cum să le utilizeze. Pînă și Goethe a fost preocupat de teoria semnăturilor. În zilele noastre, analogiile s-au extins dincolo de aspect, organele umane fiind comparate cu textura, mirosul, gustul, locurile în care cresc plantele. Deși uneori este uimitor de exactă, această teorie a mai dat și greș. Nu toate analogiile între plante și organele omului au fost inspirate, unele n-au avut rezultatul scontat, altele au făcut mai mult rău. Alteori, s-a dovedit că planta are efect curativ asupra altui organ decît cel cu care a fost pusă în corespondență. De exemplu, gălbenele, supranumite plantele soarelui, sînt benefice în infecții vaginale. În schimb, s-au dovedit reale analogiile logice. Coada-calului, plantă care trăiește în nisipuri umede, chiar realizează un echilibru între solide și lichide în organism, optimizînd funcționarea rinichilor. Se spune că nici denumirile populare ale plantelor nu sînt întîmplătoare. Rădăcina șarpelui cu clopoței este utilizată pentru fabricarea unui antidot pentru veninul șerpilor.
Plante medicinale care ne spun la ce sînt bune
În 1972, farmacistul american Ben Charles Harris a completat doctrina semnăturilor cu beneficiile medicinale ale plantelor în funcție de habitatul în care trăiesc. Astfel, plantele care cresc în cîmpii umede și mlaștini, cum e salcia, sînt bune în tulburări reumatice, răceli cu febră și tuse. Plantele care trăiesc în sol cu bălegar sînt legate de excreții și mucoase. Aceste plante sînt: eucaliptul și floarea-soarelui. Ierburile și arbuștii care cresc pe malurile pîraielor repezi sînt în mare parte indicate ca diuretice: coada-calului, mentă. Aceste plante curăță sistemul urinar de deșeuri și depozite de piatră. După forma lor, Harris a descoperit că vița-de-vie este bună pentru sînge, ramificațiile ei semănînd cu cele ale sistemului sanguin. Frunzele mari seamănă cu pielea și plămînii, plantele recomandate în tratarea acestor organe fiind: lumînărica, podbalul, brusturele, tătăneasa. Ceapa și usturoiul au tuburi goale, ca bronhiile, în timp ce trestia arată ca o trahee și este un remediu excelent pentru traheită. În general, gălbeneala și amărăciunea sînt cele mai bune semnături pentru ficat, în timp ce gălbeneala și dulceața sînt indicatori pentru splină. Remediile osoase sînt de obicei albe și, uneori, arată ca oasele (rădăcinile de tătăneasă), fiind bune pentru sănătatea oaselor. Planta numită Pecetea lui Solomon are niște rădăcini care seamănă cu vertebrele și articulațiile umane, în timp ce frunzele atașate pe tulpini par mușchi prinși pe oase. Din acest motiv, farmacistul consideră planta un remediu pentru inflamații ale tendoanelor, ligamentelor, articulațiilor. Coada-calului e bună pentru păr, cum era de bănuit. Turița mare e plină de peri, fiind considerată leac în alopecie. Harris mai recomandă semnăturile unor buruieni agricole ca brusture, păpădie, urzică, trifoi roșu. Aceste plante purifică sîngele tocmai pentru că au supraviețuit chimicalelor din agricultură.
Confirmări contemporane
Doctrina semnăturilor e respinsă de știința convențională fiindcă ține de gîndirea magică, prin urmare, e naivă și superstițioasă. Însă în zilele noastre, nutriționistul italian Christa Orecchio a relansat teoria, dîndu-i noi interpretări, de la plante, mai greu de găsit și de recunoscut, trecînd la legume și fructe. Dacă tăiem o ciupercă în jumătate, vom observa că seamănă cu o ureche umană. Prin urmare, ciupercile sînt recomandate pentru îmbunătățirea auzului, lucru explicabil prin conținutul de vitamină D. Mai mult, această vitamină va ajuta și oasele din ureche, ciocan, nicovală și scăriță, contribuind astfel la o mai bună transmitere a sunetului. Toată lumea știe că morcovul ajută la îmbunătățirea vederii, iar teoria semnăturilor susține acest adevăr. Dacă tăiem un morcov în feliuțe, vom observa că rondeaua prezintă o rețea de raze, ca la iris, iar în mijloc ar fi pupila. De altfel, grație conținutului de vitamine și antioxidanți precum betacarotenul (precursorul vitaminei A, pe care ochiul nostru o folosește pentru a stimula celulele specializate din retină), morcovii micșorează riscul de degenerare maculară, principala cauză a pierderii vederii la vîrstnici. Ghimbirul seamănă cu stomacul uman, iar ceea ce este cu adevărat interesant este faptul că unul dintre beneficiile sale cele mai mari este acela de a ajuta digestia. Remediu pentru răul de mișcare, ghimbirul este utilizat de peste 2.000 de ani în medicina tradițională chinezească pentru a scăpa de greață și pentru calmarea durerilor de stomac.
Vinul, sîngele Domnului
Tot conform teoriei semnăturilor, roșia este leguma care face pereche cu inima. Pentru că este roșie, inima fiind puternic vascularizată, și este împărțită în patru cămăruțe. Coincidență sau nu, roșia este bogată în licopen, o substanță care reduce considerabil riscul bolilor cardiovasculare, în special a celor coronariene, dar și a anumitor forme de cancer. Tot pentru sănătatea circulației sanguine este recomandat vinul roșu, deoarece este bogat în antioxidanți și polifenoli. Aceste substanțe luptă cu colesterolul, reducînd riscul de boli de inimă sau atacuri cerebrale. Vinul roșu conține de asemenea substanțe care subțiază sîngele, limitînd astfel numărul cheagurilor. Este imposibil să nu fi remarcat că această băutură naturală seamănă cu sîngele. De altfel, se și spune că vinul este sîngele Domnului. De aceea, nu e nicio mirare să aflăm că are rolul de a curăța vasele de sînge de cheaguri care ar putea obtura arterele. Mai mult, conform studiilor, riscul mortalității datorat bolilor cardiovasculare se diminuează cu circa 50% în cazul celor ce consumă vin în cantități moderate, comparativ cu abstinenții și sînt mai rezistenți la virusuri ale gripei. Cartofii dulci au forme care amintesc de pancreasul uman. Curios lucru, cartoful copt chiar echilibreaza indicele glicemic în cazul bolnavilor de diabet, boală care este cauzată de un dezechilibru al secreției de hormoni din pancreas. Spre deosebire de cartofii albi, care au un indice de 29, cartofii dulci au în indice glicemic de 17.
Bobul de fasole, bun la rinichi
Toată lumea știe că rinichiul are forma unei boabe de fasole. Consumul de fasole contribuie într-adevăr la funcționarea optimă a aparatului urinar. Igienizează rinichii și căile urinare. Ceaiul din teci de fasole are proprietăți diuretice excepționale, și de aceea este recomandat în cistită sau boli ale vezicii urinare. Prin creșterea diurezei, ceaiul detoxifică organismul, și mai ales curăță rinichii și eliberează căile urinare, calmează spasmele și reglează procesul de urinare. În caz de pielonefrită cronică, rinichii se curăță cu fasole. Doctrina semnăturilor face analogia între plămîni și struguri, deoarece alveolele pulmonare, la nivelul cărora este absorbit oxigenul seamănă ca formă cu ciorchinele de strugure. Cercetătorii au arătat că o dietă ce include struguri proaspeți poate reduce considerabil riscul de emfizem pulmonar. Se pare că semințele de struguri conțin o anumită substanță cu rol important în combaterea radicalilor liberi și în reducerea severității astmului alergic. Datorită efectului de creștere a umidității în plămîni, dietele și tratamentele naturiste cu struguri sînt indicate în tratarea astmului. În sanatoriile de tratare a bolnavilor de plămîni, cura de struguri a făcut minuni, chiar atunci cînd nu exista streptomicină sau alte antibiotice mai puternice.
Smochinele, fructele bărbaților
Se pare că moluștele comestibile care seamănă cu testiculele sînt foarte utile pentru sănătatea organelotr sexuale masculine. Studiile efectuate în Țările de Jos au constatat că suplimentarea dietei cu acid folic și zinc din crustacee poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii calității spermei la bărbați. Bananele, alunele de pămînt și castraveții conțin substanțe nutritive cu efect benefic asupra organelor sexuale masculine, mai ales în ceea ce privește creșterea libidoului. Arginina, principalul component al renumitei Viagra, este extrasă din alunele de pămînt, al căror înveliș este asemănător spermatozoizilor. Nu întîmplător, biserica a interzis bărbaților în Evul Mediu să consume aceste alune. Smochinele cresc în perechi și interiorul lor este plin de semințe. Seamănă cu organele genitale masculine și acționează benefic asupra lor. Unii cercetători sînt de părere că smochinele pot crește motilitatea spermei bărbaților, combătînd în schimb sterilitatea. Totodată, se crede că smochinele pot crește numărul de spermatozoizi și le pot prelungi durata de viață. Ceapa arată ca un conglomerat de celule, iar cercetările moderne ne arată că are un efect important în curățarea și eliminarea toxinelor din celulele umane. Totodată, ceapa, o legumă în formă de lacrimă, ne face să lăcrimăm, prin lacrimi curățîndu-se ochiul. Este bogată în vitamina C și B6, în fier, biotină, sodiu și este renumită pentru rolul său în menținerea optimă a imunității organismului.
Fructe care seamănă cu sînii
Coincidență sau nu, atît vînăta cît și para și fructul de avocado au forma uterului și a colului uterin, iar beneficiile lor vizează îndeosebi sănătatea sistemului reproducător feminin. Conform cercetărilor, consumarea unui singur fruct de avocado pe săptămînă contribuie semnificativ la menținerea în limite normale a hormonilor și favorizează eliminarea kilogramelor acumulate în timpul sarcinii. Avocado protejează uterul. Consumul lui previne cancerul cervical. Conținînd acid folic, fructul reduce riscul displaziei cervicale care poate degenera în cancer de col uterin. Mai mult, unui fruct de avocado îi sînt necesare 9 luni pentru a ajunge de la stadiul de floare la cel de fruct matur. Întocmai cît are nevoie embrionul uman pentru a se dezvolta și a fi gata să se nască. Faptul că măslinele au o formă asemănătoare ovarelor i-a condus pe adepții Doctrinei semnăturilor să considere că măsline fac pereche cu aceste organe feminine. Măslinele participă la menținerea sănătății ovarelor și la buna lor funcționare. Conform unor cercetări efectuate în Italia, grăsimile sănătoase, vitaminele și mineralele care se găsesc în măsline reduc considerabil riscul apariției cancerului ovarian și a celui la sîn. Sînul e pus în corelație cu citricele, deoarece acestea seamănă cu un sîn, mai ales în secțiune, cînd se observă nervuri asemănătoare glandelor mamare. Grepfrutul, portocalele și alte citrice contribuie la menținerea sănătății sînilor și la o bună circulație a limfei la nivelul acestora. În plus, cercetări recente au arătat că grepfrutul conține și un grup de fitonutrienți (limonoide) care inhibă celulele canceroase mamare.
Nuca, un creier în miniatură
Nuca seamănă în mod izbitor cu un mic creier uman. O jumătate de nucă ne arată cele două emisfere, creierul mare și creierul mic, iar cutele și încrețiturile ei sînt similare circumvoluțiunilor de pe cortex. Nucile chiar ajută la sănătatea creierului, se spune chiar că e hrană pentru creier. Aceste fructe reprezintă o sursă semnificativă de acizi grași omega-3, iar consumul lor regulat previne demența și boala Alzheimer. Nucile înlesnesc dezvoltarea a peste trei duzine de neurotransmițători pentru funcțiile cerebrale. Mai mult, în urma unor experimente s-a constatat că nucile au anulat anumite indicii ale îmbătrînirii creierului. Țelina bok-choy (planta din familia verzei, cunoscută și sub numele de varză chinezească, deoarece este cultivată în China încă din Antichitate) și rubarba arată ca oasele umane în secțiune transversală. Așadar, deloc surprinzător, aceste legume sînt apreciate pentru rolul pe care îl au în întărirea și fortificarea oaselor, avînd în compoziția lor 23% sodiu (oasele au și ele tot 23% sodiu). Totodată, țelina este o sursă deosebită de siliciu, acest element fiind parte a structurii moleculare ce dă tărie oaselor.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!