Simbolul zilelor din Săptămâna Mare

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 14.04.2020

• În biserici au început Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mântuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi până la moartea sa pe cruce, dar la care în acest an nu participă şi credincioşii
Am intrat în Săptămâna Mare, timp în care, prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii prăznuiesc cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au început Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mântuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi până la moartea Sa pe cruce, dar la care în acest an nu participă şi credincioşii. În acest an de grea încercare, ne putem ruga fiecare în casa lui, cu gândul la semnificaţiile acestor zile.

Luni, Iisus a uscat măslinul

În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii fraţi l-au bătut şi, crezându-l mort, l-au părăsit pe câmp. El a ajuns din sclav prinţ al Egiptului. Iertându-i pe cei ce i-au greşit, şi-a salvat de foamete familia şi poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariţia lui Iisus care, deşi vândut de Iuda pentru 30 de arginţi şi răstignit, a iertat şi a mântuit omenirea. În aceeaşi slujba este prezentată şi pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului şi secătuirea Legii vechi.

Marţi, Mântuitorul şi-a prevestit Învierea

Ziua de marţi este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare şi propria să înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, cinci nesăbuite şi cinci înţelepte. Înţeleptele l-au aşteptat cu răbdare pe Mântuitor, aprinzând candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele s-au culcat însă, crezând că vor avea destul timp să se pregătească când va veni clipa. Mirele a venit pe neaşteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înţelepte, pe care le-a şi răsplătit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit şansa de a-l întâlni.

Miercuri, Iisus a fost vândut

În Miercurea Mare, Biserica a rânduit că fiecare credincios să ia aminte la două poveşti pline de semnificaţii. Una se referă la păcătoasa desfrânată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căinţă şi cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiţă. A două pildă este despre Iuda, ucenicul care l-a vândut pe Domnul fariseilor şi cărturarilor, pentru 30 de arginţi. În această zi, creştinii obişnuiesc să ţină post negru.

Joi a fost Cina cea de Taină

Patru momente grele de simboluri sunt amintite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cină la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioşii se roagă şi priveghează, ascultând cele 12 Evanghelii. Se ţine post cu mâncare uscată. La biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toacă. În timpurile normale, creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. De dimineaţă, se pregăteşte împărtăşania pentru un an, pentru bolnavi. Este şi ziua în care femeile vopsesc ouăle în roşu.

Vinerea Răstignirii

Vinerea Neagră este ziua când Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit şi răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază denia Prohodului. Cortegiul, în acest an fără credincioşi, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ţine post negru. Nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie. În vremuri normale, credincioşii trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoană înmormântării Domnului, dar în acest an ne vom închina la icoanele de acasă.

Lumină din Lumină

Sâmbăta Paştelui este ziua în care trupul Mântuitorului s-a odihnit în mormânt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pască, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii vor aprinde Lumina în casele lor şi vor spune „Hristos a înviat!“ pe balcon sau în curte.

Simboluri ale Patimilor Domnului

- pungă cu 30 de arginţi, simbolul trădării lui Iuda Iscarioteanul;
- cocoşul, simbolul negării de trei ori a lui Iisus de către Petru;
- treptele din fortăreaţa Antonina, pe care le-a urcat Iisus, spre a fi judecat de Pilat din Pont;
- stâlpul biciuirii lui Iisus, în curtea fortăreţei Antonina;
- biciul roman, flagrum, pus în mâna lui Iisus, că sceptru după biciuire;
- coroana de spini aşezată batjocoritor de soldaţi pe capul lui Iisus;
- haina de purpură roşie aşezată lui Iisus pe umeri, că unui rege de carnaval la serbările hibernale române Saturnalii;
- crucea purtată de Iisus pe Via Dolorosa;
- năframa Veronicăi, pe care s-a întipărit chipul Domnului, când i-a şters sudoarea de pe faţă, pe Drumul Crucii;
- tăbliţă de ghips cu gravură INRI-Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor- de pe orice mormânt creştin;
- piroanele cu care a fost fixat pe cruce;
- zarul cu care soldaţii romani au tras la sorţi pe Golgota cămaşa lui Iisus;
- buretele înmuiat în oţet;
- lancea cu care a fost Iisus înţepat în coaste de către soldatul Longinus;
- giulgiul în care a fost înfăşurat Mântuitorul şi aşezat în mormânt

Obiceiuri româneşti

În Săptămâna Mare e bine că toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. În Vinerea Mare, credincioşii se scaldă în apă rece pentru a fi feriţi de boli. Se spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi mănos. Femeile trebuie să aibă grijă să înceapă să gătească pentru Paşte doar de joi, dar nu au voie să pună ceva pe foc în ziua de vineri. Sâmbătă pot termina însă toate treburile casei. În cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreapta, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pască trebuia să fie cu soţ, altfel pot avea necazuri în anul care urmează.

Ce sunt Deniile

Începând de duminică, a şasea din Postul Mare al Paştelui, sau Duminica Floriilor, în toate Bisericile Ortodoxe se săvârşesc în fiecare seară Slujbele Deniilor. Denia este o slujbă specială a Utreniei, care se săvârşeşte seara, în ajun. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul vdenie, care înseamnă priveghere, slujbă nocturnă, cuvântul „deni” însemnand „zi”. Aseară s-a ţinut Denia din Sfânta şi Marea Luni (fiindcă ziua liturgică începe de la Vecernie), Luni seară se slujeşte Denia din Sfânta şi Marea Marţi, marţi seară – Denia din Sfânta şi Marea Miercuri, miercuri seară – Denia din Sfânta şi Marea Joi, joi seară – Denia celor 12 Evanghelii, iar Vineri seară – Denia Prohodului Domnului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: